Timpul prezent

Săptămîna aceasta are loc la Bruxelles summitul Consiliului European la care se va decide dacă Republica Moldova și Ucraina pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, așa cum a recomandat în noiembrie Comisia Europeană. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre un sprijin economic pentru Kiev. E nevoie de votul în unanimitate al celor 27 de țări membre ale UE pentru ca Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și acordării unui nou ajutor economic Ucrainei. Negocierea sprijinului economic pentru Ucraina la summitul Consiliului European va avea loc în contextul în care Senatul Statelor Unite tocmai a blocat un nou sprijin pentru Ucraina, solicitat de președintele Joe Biden. Robert Lupiţu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”, vorbeşte despre mizele istorice ale Consiliului European din 14-15 decembrie de la Buxelles. Robert Lupiţu: „Uniunea Europeană a pus în centrul agendei sale procesul extinderii UE. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a pus pe hartă subiectul aderării Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Istoria ultimilor 80 de ani ne arată că numai în momente de inflexiune s-au realizat lucruri măreţe: apariţia NATO şi a comunităţilor economice europene, după Al Doilea Război Mondial şi în contextul Războiului Rece, extinderea NATO şi a Uniunii Europene după căderea Zidului Berlinului. Şi acum avem acest război, de nedorit, dar care crează oportunităţi. Aşa a apărut tema extinderii şi aşa s-a racordat Republica Moldova la această temă.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Romanul „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili (nominalizat la International Booker Prize 2021) are în centru o școală pentru copii cu deficiențe mintale de la marginea capitalei Georgiei, Tbilisi. Personajul principal este o tînără de 18 ani, Lela, care rămîne în școala-internat, unde primește postul de paznic. În jurul ei se construiesc poveștile celorlalți copii, ale profesorilor și ale vecinilor. Întîmplările sînt relatate dintr-o perspectivă narativă care are ceva din privirea copiilor, un soi de inocență și prospețime combinate cu directețe și cruzime, adesea. Cartea ne oferă și o privire asupra societății georgiene de după destrămarea Uniunii Sovietice, destul de asemănătoare cu România anilor ’90. Deși poveștile copiilor din școala-internat sînt dramatice sau chiar tragice, din viața lor nu lipsește umorul. Am vorbit despre „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili cu editoarele sale din România, Anca Dumitrescu și Elena Marcu. Romanul a apărut la Black Button Books, în traducerea din georgiană a lui Oto Peikrishvili. Anca Dumitrescu: „Acasă cel adevărat rămîne un loc poate nu atît de frumos și apetisant, dar un loc în care sînt oamenii la care ții și unde e lumea pe care o cunoști cu adevărat.” Livada de peri din curtea internatului stă pe un pămînt îmbibat de apă, perele, deși mari și frumoase, de fapt sînt de nemîncat. Elena Marcu: „Livada de peri e o metaforă a felului realist în care copiii din carte văd lumea, a felului în care au învățat de mici că ceva care poate părea frumos, gustos, tentant, e de fapt putred și periculos. E o metaforă a maturizării forțate și a nevoii de a învăța să trăiești cu răul atît de aproape.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Programul „Timișoara Capitală Europeană a Culturii” se încheie oficial zilele acestea, în perioada 7-10 decembrie. Sub titlul „Timișoara 2023 la nesfîrșit” vor avea loc peste 90 de evenimente. Ce-a însemnat acest an pentru Timișoara? Ce rămîne în urma titlului de Capitală Europeană a Culturii? Ramona Laczko David, coordonatoarea proiectului Timișoara 2023, și Dana Sarmeș, fondatoarea Asociației Culturale Contrasens, vorbesc despre impactul numeroaselor evenimente culturale asupra orașului și cetățenilor. Ramona Laczko David: „Doar 5,5% dintre timișoreni nu au participat la nici o activitate culturală în ultimele 12 luni. Dorim să conturăm un plan de moștenire a programului de Capitală Europeană a Culturii. Centrul de Proiecte va continua cu o linie de finanțare numită Legacy, pe care sperăm s-o lansăm pînă la sfîrșitul acestui an și care va susține proiecte culturale în 2024. Cu siguranță efervescența anului cultural va avea reverberații și anul viitor.” Dana Sarmeș: „Ce-am auzit cel mai des de la invitații noștri străini a fost Nu credeam că-i atît de fain în România și-n Timișoara! Am învățat în acest an să dăruim mai mult și să lucrăm împreună. La începutul acestui proiect eram foarte dezbinați și fiecare avea impresia că e buricul pămîntului. După ce am dat cu nasul de adevărata muncă, am reușit să ne adunăm și să fim împreună. Acesta e cuvîntul care îmi rămîne după 2023: împreună.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Rezultatele testelor PISA din 2022 arată că doar 58% dintre elevii români înțeleg ce citesc, deci 42% dintre ei sînt analfabeţi funcţional. 49% dintre elevii români nu fac conexiuni matematice și 44% nu pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare. Elevi de 15 ani din 81 de ţări au fost testaţi la citire, matematică şi ştiinţe. România este pe locul 45. Iar în cadrul Uniunii Europene sîntem pe penultimul loc, pe ultimul loc fiind Bulgaria. Rezultatele sînt asemănătoare cu cele de la testarea precedentă, din 2018. Ministra educației, Ligia Deca, a concluzionat că „avem un sistem de educație rezilient și că, prin măsurile luate, am reușit să limităm efectele pandemiei”. Am comentat rezultatele testelor PISA şi reacţia ministrei educaţiei cu Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați, şi profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.Doru Căstăian: „În timp ce în Franţa rezultatele sînt catalogate drept catastrofale şi primul impuls al oficialilor este să recunoască problema şi să propună imediat soluţii, la noi principala grijă pare să fie aceea de a fi asiguraţi nu numai că lucrurile nu sînt catastrofale, ci, că, în principiu, am mers chiar foarte bine, e nemapomenit că avem aceleaşi rezultate ca la precedenta testare. Pe mine asta mă îngrijorează, nu neapărat faptul că am stagnat, ci raţionamentul ministerial cum că măsurile luate în cadrul sistemului au dus sistemul înainte anulînd reculul produs de pandemie.”Ciprian Mihali: „Soluţia în acest moment nu este la profesori. Soluţia este la minister şi la toate acele comisii disciplinare, care stabilesc programele şi metodologiile. E nevoie de o reformă foarte curajoasă şi riscantă politic. Pentru că o asemenea reformă are consecinţe importante, printre care, bunăoară, plecarea din sistem a unor profesori şi formarea altora. Nu putem să periem întotdeuna în sensul firelor de păr corpul profesoral sau părinţii ca să le satisfacem orgoliile. E nevoie de o reformă a conţinuturilor, a manualelor şi a metodelor de predare. E nevoie de un efort naţional care nu se poate face decît de sus în jos şi nu invers.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Muzeele occidentale dețin numeroase obiecte care provin din fostele colonii și obiecte cumpărate sau primite de la persoane care le-au obținut în circumstanțe generatoare azi de controverse. Unele muzee au decis în ultimii ani să returneze o parte din acest patrimoniu țărilor de proveniență. Conform unui raport din 2018, peste 80% din patrimoniul african se află în afara Africii. Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze. Germania şi Belgia îşi pun şi ele problema retrocedării obiectelor de patrimoniu care aparţin fostelor colonii de pe continentul african. O dispută între Grecia și Marea Britanie pe tema sculpturilor care au aparținut Partenonului şi care sînt expuse la British Museum durează de zeci de ani. Ce se întîmplă cu muzeele europene construite pe baza unor colecţii din fostele colonii? Istoricul Alin Ciupală: „Va fi foarte greu de găsit un singur răspuns. Avem mai multe răspunsuri pentru că avem mai multe întrebări. E foarte complicat. Nu cred că desfiinţarea unor asemenea muzee ar rezolva problema, dimpotrivă, ar adînci-o. Pe de altă parte, nici nu putem fi indiferenţi la toată această dezbatere. Trebuie să discutăm şi să găsim o soluţie.” Dragoş Neamu, muzeograf: „Discuţia despre retrocedare nu se pune numai în termenii unei reparaţii morale, ci se pune şi în termeni practici. Se doreşte această retrocedare tocmai pentru ca societăţile odinioară colonizate, fie că vorbim de Benin, de Congo sau de Egipt, să aibă posibilitatea să-şi cunoască istoria care, furată fiind, le-a fost inaccesibilă pînă acum.” Am discutat cu istoricul Alin Ciupală şi muzeograful Dragoş Neamu despre patromoniul din fostele colonii aflat în  muzeele fostelor puteri coloniale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Care sînt perspectivele de aderare la Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria? Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) se reunește în 4 și 5 decembrie. Pe agenda discuțiilor este și această temă. Este pregătită România să adere la spațiul de liberă circulație? De ce e important să aderăm odată cu Bulgaria? Marius Ghincea, analist de politică internatională, consideră că: „Este un joc european care are legătură nu doar cu statul României şi Bulgariei în cadrul Uniunii Europene, dar şi cu negocierile mult mai largi legate de reforma Spaţiului Schengen, care este acum într-un colaps, într-o criză sistemică. Dacă ne uităm la toate controalele la graniţe, pe care diverse state europene le au, vedem că Spaţiul Schengen nu funcţionează de fapt.” Cum se explică acest colaps? Marius Ghincea: „Statele UE nu sînt dispuse în acest moment să facă un compromis pe marginea reglementării mişcării migranţilor şi împărţirii eforturilor legate de găzduirea şi primirea refugiaţilor din Africa, din Orientul Mijlociu. În absenţa unui acord pe această temă, nici un fel de reformă a Spaţiului Schengen, care e necesară, nu poate avea loc.”   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Andreea Răsuceanu a publicat recent romanul „Linia Kármán” (Editura Polirom), un roman care încheie o trilogie. Trilogia are în centru un sat din Sudul Moldovei, situat undeva între Dunăre și Prut, și numit C., un sat din care pornesc toate și spre care se întorc toate. Un fel de buric al lumii, straniu și misterios, înconjurat de ape și de dealuri, străbătut de vînturi și duhuri și spălat de viituri primăvara. „I-aș propune cititorului să nu încerce să localizeze satul C. pe o hartă obiectivă, pentru că nu-l va găsi. E un spațiu inventat, un palimpsest din mai multe locuri semnificative pentru mine.” spune Andreea Răsuceanu.În „Linia Kármán” se întîlnesc mai multe povești din epoci diferite, legate prin satul C. și personajele care gravitează în jurul acestui spațiu. Romanul e și o poveste despre memorie, despre trecutul chemat să răspundă la întrebări din prezent, despre emigrația de azi și din secolul al XIX-lea și se încheie cu vocea unui personaj aparent neimportant, Sofi, care însă înregistrează cu acuitate și precizie tot ce e semnificativ din ce i se întîmplă. „Vocea lui Sofi e foarte importantă pentru că e vocea ființei mărunte, pe care nimeni nu o bagă în seamă, al cărei destin nu contează pentru nimeni. Dar ea e ființa neînsemnată, nevăzută care conservă cel mai bine sensul istoriei.” spune scriitoarea.Un fel de supra-temă a trilogiei care se încheie cu romanul „Linia Kármán” ar putea fi considerată ideea că lumea se transformă dar rămîne în esență aceeași, la fel ca oamenii care se schimbă rămînînd însă tot ei. Andreea Răsuceanu scrie cu o atenție la detalii de miniaturist, impregnînd realitatea exterioară descrisă cu o realitate a gîndurilor și a senzațiilor celor mai personale. O marcă stilistică inconfundabilă, care, împreună cu temele romanelor sale și universul construit de ele îi asigură locul printre cei mai importanți prozatori de azi.Primele două volume ale trilogiei sînt „O formă de viață necunoscută” (Editura Humanitas) și „Vîntul, duhul, suflarea” (Editura Polirom).O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel către liderii mondiali care se întrunesc la COP28 să întrerupă „ciclul mortal” al încălzirii globale. Summitul internațional climatic, care e găzduit în Dubai în perioada 30 noiembrie-12 decembrie, vine după un an cu recorduri de temperaturi extreme. Elena Miron, activistă de mediu, vicepreședinta Consiliului Tineretului din România, a venit la Radio România Cultural înainte să plece la COP28 din Dubai și ne-a vorbit despre efectele încălzirii globale și miza discuțiilor la aceeași masă între liderii lumii pe temele cele mai fierbinți legate de mediu. Elena Miron despre relevanța discuțiilor la conferințele climatice: „Sînt de acord că nu se întîmplă nimic palpabil în timpul negocierilor sau poate nici nu se ajunge la un consens pe anumite chestiuni dar cred în același timp că este important să-i punem pe toți oamenii care au un anumit nivel de putere la aceeași masă. E imperios necesar să avem conversații pe teme care contează și să le punem pe o agendă prioritară.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că autoritățile publice din țările blocului comunitar au dreptul de a le interzice angajaților lor să poarte la locul de muncă însemne religioase. Decizia prevede și că instituţiile publice au dreptul da a autoriza purtarea însemnelor vizibile ale credinţei doar dacă asta se întîmplă fără discriminare. Decizia a venit după ce o angajată în sistemul public din Belgia a reclamat că nu i se permite purtarea vălului islamic (hijab) la serviciu. Am vorbit despre această hotărîre a CJUE cu Alina Isac Alak, doctor în filozofie, cercetătoare a statutului femeii în spațiul islamic, şi cu Laura D. Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.Alina Isac Alak spune că „hijabul nu este purtat de femeile musulmane pentru a le semnala celorlalţi identitatea lor religioasă, ci are o funcţie mai complexă. Hijabul este doar o practică individuală legată de expunerea corpului, lipsită de valoare simbolică. E o modalitate a femeilor musulmane de a fi în control asupra propriului lor corp.”Laura D. Stifter: „Indiferent dacă vorbim despre simboluri religioase sau discursuri religioase în spaţiul public, consider că este foarte important echilibrul. Echilibrul între mărturisirea propriei credinţe şi respectarea libertăţii celorlalţi, care este tot o îndatorire religioasă din perspectivă creştină, acest echilibru este esenţial.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Miniștrii de externe ai țărilor membre NATO se întîlnesc la Bruxelles pentru două zile, 28 și 29 noiembrie, întîlnire ce se va încheia cu reuniunea Consiliului NATO-Ucraina. Una dintre temele de discuție este continuarea sprijinului pentru Ucraina și perspectiva euroatlantică a acestui stat. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel către Turcia și Ungaria pentru a ratifica aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică, cît mai curînd posibil. De asemenea, Jens Stoltenberg a afirmat că NATO este solidară cu Finlanda care se confruntă cu un val de migranți la granița cu Rusia, secretarul general al NATO spunînd că Moscova caută să destabilizeze democrațiile inclusiv prin asemenea presiuni, facilitîndu-le migranților accesul spre granița cu Finlanda. Despre mizele reuniunii miniştrilor de externe ai ţărilor NATO vorbim cu analistul de politică externă Bogdan Nedea.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural