Timpul prezent

În fiecare an, în 15 ianuarie au loc evenimente și festivități de Ziua Culturii Naționale. Cu toate astea, cultura nu a fost niciodată o prioritate pentru cei care iau deciziile politice în România. Mereu subfinanțată, uneori în pericol, în momente de criză, cum a fost pandemia, nu este considerată un domeniu esențial. Ce sărbătorim în 15 ianuarie?  Oltița Cîntec, critic de teatru, directoare artistică a Teatrului „Luceafărul” din Iași: „Mă tem că de Ziua Culturii Naționale sărbătorim Blue Monday. E o coincidență să se nimerească 15 ianuarie într-o zi de luni care, la nivel european, e considerată cea mai tristă zi din calendar. E o glumă. Sau poate că nu. Cred c-ar trebui să sărbătorim printr-un îndemn la luciditate din partea decidenților, printr-un îndemn la solidaritatea breslei, care ar putea fi mai vocală, la stimularea dimensiunii combative care caracterizează artiștii, printr-un îndemn la stabilitate, echilibru și predictibilitate, pentru că în cultura română lucrurile astea lipsesc, sînt carențe care fac destul de dificilă activitatea curentă la nivel instituțional.” O altă problemă a domeniului este accesul la producțiile culturale. Oltița Cîntec: „Este nevoie de niște programe culturale foarte bine susținute din punct de vedere financiar pentru urbanul mic și zona rurală, unde oferta culturală este cvasi-inexistentă.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Ultimele două romane de Cormac McCarthy, „Pasagerul” și „Stella Maris”, sînt o încununare și o sinteză a operei marelui prozator american. Sînt două cărți care spun povestea fraților Bobby și Alicia Western, copiii unui fizician care a lucrat, alături de Oppenheimer, la construcția bombei atomice. Două personaje tragice, damnate, bîntuite de vinovăție și, în același timp, atinse de geniu. Traducătoarea Iulia Gorzo vorbește la „Timpul prezent” despre stilul lui McCarthy, frumusețea și complexitatea frazelor sale, profunzimea temelor care l-au preocupat: „Fiind ultimele cărți ale lui Cormac McCarthy, «Pasagerul» și «Stella Maris» sînt considerate cărțile lui testamentare. Dar de fapt sînt proiecte vechi. La «Pasagerul» a început să lucreze încă din anii ’70, ’80. De altfel se și vede o evoluție de la un stil foarte încărcat, luxuriant, bogat, absolut splendid, la un stil la fel de frumos, dar epurat. El a plecat de la ideea de a scrie o carte în care să pună o mulțime de probleme care îl preocupau: condiția umană, ideea de păcat, ideea de vinovăție. Lui Cormac McCarthy îi plac temele mari.”„Pasagerul” și „Stella Maris” au apărut în limba română la editura Humanitas Fiction, în traducerea Iuliei Gorzo. O emisiune de Adela Greceanu  Un proiect Radio România Cultural  

Măsurile de plafonare a adaosului comercial pentru unele produse agricole și alimentare sînt valabile pînă la finalul lunii ianuarie 2024. Ce se va întîmpla apoi? Cum pot fi stăvilite inflația și creșterea costului vieții? Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, explică situația economică a țării noastre. A fost o idee bună plafonarea adaosului comercial la unele produse agricole și alimentare? Bogdan Glăvan: „Pe scurt, nu. Pentru că nu duce acolo unde ar vrea guvernul să ducă. Adică la situația în care oamenii cu venituri mici să poată trăi mai bine. Pentru asta cea mai bună soluție este fie să crești economia astfel încît ei să aibă acces la joburi mai bine plătite, fie să institui o taxă, dacă ea trece mecanismul democratic, prin care să-i ajuți pe acești oameni.” Ce efecte au creșterile pensiilor și ale unor salarii? Bogdan Glăvan: „În România avem aceste indexări de pensii, de salarii. Dacă statul nu-și reduce cheltuielile, dacă nu reducem deficitul bugetar, degeaba indexăm. Pentru că nu facem decît să pompăm alți bani în piață, care de fapt întrețin inflația.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Franța are un nou prim-ministru. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în 9 ianuarie în această funcție pe Gabriel Attal. La 34 de ani, el este cel mai tînăr prim-ministru din istoria modernă a Franței. Élisabeth Borne, predecesoarea sa, a demisionat după un mandat marcat de crize și tensiuni în societate, generate de reforme nepopulare. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, face portretul lui Gabriel Attal şi explică mizele preşedintelui Emmanuel Macron. Va reuşi noul premier al Franţei să recîștige simpatia electoratului pentru partidul lui Emmanuel Macron, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie?Valentin Naumescu: „Parţial şi pe termen scurt ar putea exista consecinţe favorabile, am putea vedea un impact pozitiv al acestei remanieri guvernamentale. Dar nu va fi o schimbare majoră şi spectaculoasă în ecuaţia de putere şi în tendinţele din politica franceză. Mă tem ca la final, cînd se va face bilanţul mandatului tînărului premier, să nu ajungem la concluzia că este un premier de sacrificiu.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Comitetul Internațional Olimpic a decis că sportivii ruși și bieloruși pot participa la Jocurile Olimpice de anul acesta, la probele individuale, sub steag neutru și cu condiția să nu fie susținători ai războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, analizează decizia și implicațiile sale. La Jocurile Olimpice, sportul e mai mult decît cultivarea corpului, a virtuților fizice, nu e nici exclusiv o întrecere între națiuni. De ce trezesc atîta emoție Jocurile Olimpice? Radu Uszkai: „Jocurile Olimpice au un rol foarte important în construcția sentimentului apartenenței la un grup, la o națiune. Sportul nu e, nu a fost și probabil nu va fi niciodată doar despre excelență pur fizică, mentală sau estetică. Jocurile Olimpice, la început, au avut o legătură clară cu construcția unei identități care se năștea atunci: cea a Greciei în perioada antichității. Iar în perioada modernă e dificil de separat apariția sporturilor de masă și nașterea națiunilor moderne. Jocurile Olimpice au un rol important în povestea pe care noi ne-o spunem, colectiv, despre noi înșine.”  În 2022, Comitetul Internațional Olimpic le recomanda organizatorilor de evenimente sportive să nu invite sportivii ruși și bieloruși la competițiile internaționale. Ce s-a întîmplat pe parcurs, cum s-a ajuns la noua decizie? Radu Uszkai: „Interesul pentru conflict a scăzut. De la ceva care ocupa atenția noastră 24/7, la, mai degrabă, un zgomot de fundal. Nu mai sîntem bombardați cu mesaje de acolo. Vedem că media nu ne mai livrează atît de multe știri despre asta.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei  Martin Un produs Radio România Cultural  

2024 este considerat de analiști un an electoral istoric. Vor avea loc alegeri în zeci de țări din întreaga lume. Aproximativ jumătate din populația globului este așteptată la urne. În SUA și Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale, țările din Uniunea Europeană își vor alege reprezentanții din Parlamentul European. Alegeri vor avea loc și în Mexic, Venezuela, Iran, Taiwan, India, Pakistan, Indonezia. Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, explică mizele şi complexitatea acestui an electoral. Care vor fi mizele principale în ţările democrate? Raluca Alexandrescu: „Peste tot în Europa, pentru alegerile europarlamentare dar şi pentru celelalte alegeri care se vor desfăşura în diverse ţări europene, nivelul de trai şi costul vieţii vor fi printre cele mai importante mize electorale. Prin comparaţie, SUA nu mai stau aşa de rău. În ultimele luni, politicile economice iniţiate de administraţia Biden dau roade. Se observă o creştere economică peste aşteptări, o reducere a ritmului inflaţiei, o ameliorare mai ales a salariilor mici.” În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, despre partide populiste, discurs extremist și polarizarea societății. În ce măsură au cîștigat susținători partidele populiste în ultimii ani? Raluca Alexandrescu: „E din ce în ce mai complicat să definim populismul. La cîte clivaje găsim în interiorul acestor formaţiuni, singurul indicator care ne permite să clasăm o formaţiune drept populistă ar fi modul în care îşi elaborează discursul prin care ajunge la putere. Se spune din ce în ce mai des despre liderii populişti că sînt populişti pînă ajung la guvernare.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Călătorie într-o fotografie” se numește volumul de interviuri publicat de jurnalista Dia Radu la Editura Nemira. Este o colecție de 16 dialoguri cu personalități artistice, scriitori mai ales, construite pe o idee ingenioasă: toate pornesc de la fotografii alese de protagoniști și cresc în jurul poveștii surprinse cîndva de un aparat de fotografiat. Astfel, citim mărturii emoționante sau tulburătoare ale unor cunoscuți oameni din lumea culturală precum Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Svetlana Cârstean, Marin Mălaicu-Hondrari, Veronica D. Niculescu, Mircea Cărtărescu, Dan Grigore. Am vorbit cu jurnalista Dia Radu despre acest volum și despre ideea de la care a pornit. Dia Radu: „A fost o idee salvatoare. Am spus ce-ar fi dacă, rugîndu-i să-mi arate o fotografie de arhivă, ne-am putea opri asupra unui episod din viața lor care-a fost foarte important, care-a fost ca un soi de nod existențial, dar pe care s-a lăsat praful și împreună am putea să-i dăm viață din nou și să explicăm, poate, parcursul ulterior al intervievatului respectiv.”  O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. 46% cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decît acum, conform unui sondaj INSCOP. Ce regretă oamenii din acea perioadă? I-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), şi pe sociologul Mircea Kivu. Mircea Kivu: „Oamenii sînt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, de felul în care sînt conduşi, sînt nemulţumiţi de lipsa de perspective. Cred că mai degrabă oamenii cînd spun că regimul comunist a fost bun, spun de fapt că nu sînt mulţumiţi cu ce se întîmplă acum.”Daniel Şandru: „Cred că e şi un eşec în a dezvolta politici publice în educaţie care să aducă adevărul despre perioada comunistă în atenţia generaţiilor mai noi.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Austria este de acord ca România și Bulgaria să intre în spațiul de liberă circulație, dar în etape și condiționat. Primul pas e așa-numitul „Air Schengen”, o formulă prin care mai întîi vor fi eliminate controalele vamale din aeroporturi. Condițiile pentru aderarea completă la spațiul Schengen: întărirea frontierelor terestre și preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale, explică poziţia Austriei şi perspectivele celor două ţări: „Nu aş numi-o o victorie şi m-aş feri să o numesc o înfrîngere. Aş spune că este un drept pe care România l-a cîştigat în momentul în care am negociat aderarea la UE. Este un efort susţinut de ţara noastră pe parcursul unui număr de ani mult mai mare decît ar fi fost normal. Este, deci, o recunoaştere a muncii pe care Bucureştiul a făcut-o.” Vom intra în Air Schengen pînă la finalul lui 2023? Rufin Zamfir: „Cred că România va accepta Air Schengen şi cred că România şi Bulgaria vor intra în prima fază în acest mini-Schengen, doar cu frontiera aeriană. Sper ca cele două guverne, cel de la Bucureşti şi cel de la Sofia, să aibă înţelepciunea să negocieze un termen ferm pentru accesul şi cu frontierele terestre şi ca acest termen să nu fie foarte îndepărtat.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Care e situația presei din România în pragul unui an în care țara noastră va avea toate tipurile de alegeri? Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează zilele acestea raportul „Starea mass-media în România, 2023”. Vorbim cu Cristina Lupu, director executiv CJI, şi cu jurnalista Diana Oncioiu de la publicațiile online „Dela0” și „Să fie lumină” despre situaţia financiară a presei, încrederea scăzută a publicului în presă, responsabilitatea jurnaliştilor, lupta inegală dintre cei care dezinformează şi cei care oferă informaţii verificate. Cristina Lupu despre raportul „Starea mass-media în România, 2023”: „Am plecat de la ideea că încrederea în jurnalism este la cel mai scăzut nivel la care a fost vreodată.” „Avem din ce în ce mai puțină presă mainstream care se ocupă de informarea publicului și care-i dă informații verificate și de context și nu doar comunicate de presă și declarații ale politicienilor”. Diana Oncioiu: „Noi încă trăim după paradigma în care presa e o afacere. Ori, eu cred că presa e un bun public şi nu sînt singura care crede asta. [...] E nevoie să dezvoltăm tot mai mult jurnalism explicativ, dar nu foarte greoi şi lung. Trebuie să ne găsim nişte instrumente ca informaţia noastră să ajungă mai repede la public. Altfel e foarte greu să te lupţi cu ştirile false.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural