Timpul prezent

În 2021 România a reciclat doar 11% din deșeurile municipale, față de  50% , cît e media în Uniunea Europeană. Asta, în condițiile în care Europa occidentală, mai avansată din punct de vedere economic, produce o cantitate mai mare de deșeuri. În ceea ce privește reciclarea ambalajelor, situația e ceva mai bună - dar și aici, România e codașa Europei. Ambalajele din pet, sticlă sau aluminiu sînt mai ușor de recuperat - cel puțin teoretic. Și, cu un mic efort din partea cetățenilor, a companiilor și a autorităților, situația poate fi schimbată. Din 30 noiembrie vom plăti 50 de bani garanție pentru recipientele din sticlă, plastic sau metal ale băuturilor. Și vom primi înapoi garanția la returnarea ambalajului. Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a fost gîndit pentru a crește rata colectării și a reciclării. Ce trebuie să știm despre acest sistem care va începe să funcționeze din decembrie? I-am întrebat pe Raul Pop, de la Asociația Ecoteca, specializată în managementul deșeurilor și economie circulară, şi pe Mihail Tănase, de la Asociaţia Viitor Plus. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Puţin peste 40% dintre cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat duminică la urne pentru a-și alege reprezentanții în administrațiile locale. Conform datelor preliminare, la Chișinău, a fost reales primar Ion Ceban, de la Mișcarea Alternativa Națională. Formațiunea aflată la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, va deține majoritatea în patru consilii locale iar Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în trei. Ce semnificație au aceste alegeri în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2025? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În ultimii ani au apărut în România cîteva festivaluri importante de poezie, s-au impus, prin calitatea titlurilor, edituri specializate în poezie sau colecții de poezie la edituri puternice. Dar ce impact au festivalurile și aparițiile editoriale pentru public? Și unde citim poezie? Am întrebat-o pe Anda Docea, autoarea volumului de poezie „Muzeul convorbirilor întrerupte”, apărut la Editura Charmides.O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Guvernul vrea să limiteze tranzacţiile cu numerar. Începînd cu această lună intră în vigoare o serie de restricţii care reglementează plăţile în numerar ale cetăţenilor şi ale companiilor. Vorbim despre scopul acestor măsuri şi despre circulaţia banilor în natură -  adică în economie. Ce înseamnă pentru cetăţeni limitarea plăţilor în numerar? Ce se întîmplă cu cei care nu au card bancar? Se va combate astfel evaziunea fiscală, aşa cum îşi doreşte guvernul? I-am întrebat pe Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, şi pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Proprietarii a 12 hectare din Parcul IOR au fost amendați cu 35 milioane de euro pentru diminuarea spațiului verde, a anunțat primarul capitalei Nicușor Dan. Amenda a fost impusă în baza legii 24, care interzice reducerea spațiului verde pe orice fel de proprietate. Pe o suprafață de 9.000 mp din spațiul Parcului IOR au fost scoși arborii și iarba. Mai multe grupuri de inițiativă civică au semnalat în repetate rînduri tăierile de copaci din Parcul IOR și au inițiat diverse acțiuni de protest. Vorbim despre această amendă fără precedent şi situaţia celor 12 hectare din Parcul IOR. Invitaţi: Cesiana Cojocaru și Cristian Neagoe, de la Grupul de Inițiativă Civică IOR - Titan, Andreea David, de la grupul de acțiune „Aici a fost o pădure/ aici ar putea fi o pădure” și Ciprian Gălușcă, de la Greenpeace România.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Forțele armate israeliene continuă atacurile în Fîșia Gaza, vizînd teroriștii Hamas. Reacțiile în societatea civilă din Occident sînt împărțite între susținătorii cauzei palestiniene și susținătorii Israelului. Cum se profilează noul război, în care statul Israelul se confruntă nu cu alt stat ci cu o grupare teroristă, Hamas, în contextul vechiului conflict israeliano-palestinian și al celorlalte războaie în care a fost implicat Israelul? Cum se explică reacţia unei părţi a societăţii occidentale care susține cauza palestiniană ignorînd masacrul comis de Hamas în Israel? L-am întrebat pe profesorul Liviu Rotman, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), directorul Centrului de Studii Israeliene „Theodor Herzl”.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Odată cu atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, atenția internațională s-a concentrat pe situația din Israel și Gaza. Dar războiul din Ucraina continuă. Ce se întîmplă cu susținerea occidentală a Ucrainei odată cu izbucnirea noului război? L-am întrebat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate și apărare.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Scriitoarea Guzel Iahina s-a născut în 1977 la Kazan, a studiat la Facultatea de Limbi Străine din orașul natal iar în 1999 s-a mutat la Moscova, unde a făcut studii de cinematografie. În prezent locuiește în două orașe: Moscova și Almaty, vechea capitală a Kazahstanului. Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, Guzel Iahina a făcut public un mesaj curajos în care se poziționează împotriva războiului. Cele trei romane ale sale, „Zuleiha deschide ochii”, „Copiii de pe Volga” și „Trenul spre Samarkand” au fost traduse în limba română de Luana Schidu și au apărut la Humanitas Fiction. Am vorbit cu Guzel Iahina, la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, despre literatura ei dar și despre vremurile complicate în care trăim. Interviul a fost tradus de Marina Vraciu.O emisiune de Adela Greceanu  

Curtea de Apel a decis începerea judecării lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus în Dosarul Revoluției. Cei trei sînt acuzaţi de „săvîrşirea infracţiunilor contra umanităţii”. (Decizia nu este definitivă și poate fi contestată). La aproape 34 de ani de la Revoluţie încă nu știm cine sînt responsabilii pentru sutele de morţi şi miile de răniţi de atunci. Care sînt explicaţiile? I-am întrebat pe Andrei Ursu, fost director ştiinţific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, unul dintre coordonatorii volumului „Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Dosarul Revoluţiei din 1989” (Editura Polirom), şi pe istoricul Cosmin Popa, specialist în istoria comparată a comunismului.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a provocat indignare printre oficialii israelieni în urma discursului său în care spune, între altele, că „atacurile Hamas nu au venit din senin”. Ambasadorul Israelului la ONU i-a cerut demisia secretarului general al ONU. Ministrul de externe israelian a anulat o întîlnire programată cu Antonio Gutteres și Israelul a anunțat că va refuza vizele oficialilor ONU. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a afirmat azi la tribuna parlamentului turc că Hamas „nu este o organizaţie teroristă”, ci un „grup de luptători pentru eliberare” și a anunțat că și-a anulat vizita planificată în Israel. Spitalele din Gaza vor rămîne curînd fără combustibil și și-au închis majoritatea departamentelor, iar armata israeliană acuză Hamas că fură combustibil. Vorbim despre evoluţiile conflictului dintre Israel şi Hamas cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural