Timpul prezent

În România, în Polonia, în Germania, în Italia dar și în alte țări europene fermierii protestează deja de cîteva săptămîni. Cazul francez e excepțional pentru că și anvergura protestelor e excepțională: mii de utilaje agricole blochează principalele căi de acces către capitală într-o acțiune denumită chiar de protestatari „asediul Parisului”. Și alte drumuri din Franța au fost blocate de tractoarele și camioanele agricultorilor. Revendicările lor vizează, între altele, taxele și restricțiile din domeniul agriculturii. La fel ca peste tot în Europa, fermierii cer schimbări esențiale în ceea ce privește politica agricolă comună (PAC). Revendicările sînt legate de restricțiile în ceea ce privește utilizarea unor fertilizatori, insecticide și erbicide; de reglementările în ceea ce privește rotația culturilor; de suprafețele de sol care ar trebui, potrivit reglementărilor PAC, să fie lăsate pîrloagă (GAEC-7 și GAEC-8); de taxarea carburanților agricoli; de birocrația excesivă pe care o presupune procesul de acordare a subvențiilor agricole. La fel ca în România, și în Franța fermierii sînt nemulțumiți de concurența neloială pe care o fac pe piața comună cerealele din Ucraina.  Președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta joi la Bruxelles despre solicitările fermierilor. De ce au ieşit în stradă agricultorii din Franţa? De ce nu sînt mulţumiţi cu promisuinile guvernului că se va renunța la planul de reducere treptată a subvențiilor pentru motorină, că se va simplifica birocrația și că Franța va susține la Uniunea Europeană cauza fermierilor, insistînd pe relaxarea normelor europene care îi obligă să lase o parte din terenuri necultivate? Am întrebat-o pe Iulia Badea Guéritée, jurnalistă la „Courrier international”. Ea a răspuns întrebărilor noastre de la Paris. Iulia Badea Guéritée: „Cred că este un cuţit ajuns la os şi o furie îndreptată împotriva a ceea ce ne înconjoară. Noi sîntem înconjuraţi de Uniunea Europeană, respectăm nişte reguli. În momentul în care, în ciuda faptului că tu respecţi legea, ca simplu cetăţean, ca simplu fermier, şi vezi că totuşi o duci foarte greu, din cauză că ai o concurenţă neloială, pe undeva mi se pare firesc ca la furie să rosteşti lucruri pe care apoi să le regreţi.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Agenția Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a deschis o anchetă care vizează o posibilă implicare a unor angajați ai săi în atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 comise de gruparea Hamas împotriva Israelului. Mai multe state și-au suspendat finanțarea pentru această agenție care acționează în sprijinul refugiaților palestinieni. Curtea Internațională de Justiție s-a pronunțat asupra acuzației aduse de Africa de Sud că Israelul comite genocid în Gaza şi i-a cerut Israelului să-și împiedice trupele să comită genocid, să protejeze populația și să permită ajutoarelor umanitare să intre în Gaza. Trei militari americani au fost uciși și cîteva zeci au fost răniți într-un atac cu dronă la o bază americană din Nordul Iordaniei. Am vorbit despre evoluțiile în războiul dintre Israel și Hamas și contextul regional tensionat cu jurnalistul Cătălin Gomboș, specializat în Orientul Mijlociu. Cătălin Gomboş: „Soluţia nu este să ţii cu una dintre tabere, asta nu va rezolva nimic. Pentru că fiecare parte are argumentele sale, mai mult sau mai puţin legitime. Fiecare dintre tabere are morţii ei. Îmi spunea cineva de acolo, cu mult timp în urmă, într-una dintre călătoriile mele în regiune, că va fi cu adevărat pace doar la o generaţie după ce se va trage ultimul glonţ, pentru că fiecare a pierdut pe cineva şi e greu să depăşeşti anumite resentimente.”Cătălin Gomboş este jurnalist la Radio România, redactor-şef al publicaţiei online „Veridica” şi autorul volumului „Piano Man în casa războiului. Însemnări din Irak şi Afganistan” (Editura Corint).  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Constantin Vică este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, cercetător al noilor tehnologii din perspectivă etică și poet. A publicat recent volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing, o carte care apare după 20 de ani de la precedenta, un comeback așteptat de unii dintre colegii săi de generație. Am vorbit cu Constantin Vică despre volumul său dar și despre peisajul poeziei care se scrie azi în România.Constantin Vică: „Scriitoarele și scriitorii care au apărut în ultimii 10 ani, poate și mai mult, nu se mai nasc din canonul literaturii. Apar din altceva. Din experiența artelor vizuale, a internetului, a jocurilor, a tot ceea ce înseamnă viață social media, a tot ceea ce înseamnă DJing-ul astăzi.”L-am întrebat pe autor cum se raportează el însuși la poezie.Constantin Vică: „Nu cred în teza poeziei ca simplă emoție. Nu spun că n-ar fi și asta, pentru că altfel ar fi poezie pentru computere. Dar nu ar trebui s-o reducem la emoție. Și aici cred că este marea problemă cu predarea ei în școală. Cred că poezia construiește lumi ale gîndirii în care se imersează. E despre cogniție poezia. La urma urmei, îți pui mintea la contribuție ca să decriptezi și ca să prinzi frecvența textului.” O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Peste 90.000 de soldați din state membre ale Alianței Nordatlantice participă la  „Steadfast Defender”, cel mai mare exercițiu militar al NATO de la Războiul Rece încoace. La manevrele militare, desfășurate pînă la sfîrșitul lunii mai, participă peste 50 de nave de luptă, 80 de avioane de luptă, elicoptere și drone și peste 1.000 de vehicule militare. O desfășurare de forțe menită să descurajeze orice formă de agresiune din partea Rusiei. NATO e pe cale să se extindă. Parlamentul turc a ratificat aderarea Suediei la Alianță. Ungaria încă nu a semnat acest document. Finlanda și Suedia au depus cererile de aderare la NATO în mai 2022. Despre toate acestea am vorbit cu analistul de politică internațională Bogdan Nedea.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu cîte 5000 de lei Muzeul Municipiului București, Fundația Centrul Cultural Art Society și pe curatoarea britanică Ruth Hibbard, pentru expoziția „Nymphs & Zombies”, organizată de Art Safari în 2023. De asemenea, artistul Paul Baraka a primit din partea CNCD un avertisment pentru o instalație în care Isus e reprezentat în boxeri și poartă coarne de cerb și pentru o pictură care folosește elemente specifice icoanei cu Fecioara Maria și pruncul. Există limite ale libertății artistice sau arta e teritoriul libertății totale? Se poate simţi o majoritate discriminată? Cum se explică reacția unei instituții a statului român laic de a sancționa prin amendă și avertisment o manifestare artistică în care sînt revizitate simboluri creștine? I-am întrebat pe Cristian Iftode, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București şi pe artistul Dan Pejovschi. Cristian Iftode: „Eu cred că existe nişte limite ale libertăţii artistice. E vorba despre acele tipuri de opere de artă care ar trata în bătaie de joc sau ar nega suferinţa, crimele, torturile comise împotriva unor oameni, comunităţi sau etnii. Arta s-a ocupat de cel mai traumatic fenomen al secolului XX, Holocaustul. Întrebarea este cum o faci? Dacă o operă de artă ar sugera un mesaj negaţionist sau ar lua în derîdere suferinţa evreilor, atunci cred că ar fi absolut rezonabil ca CNDC să intervină. Dar în cazul acesta e cu totul altceva.”Dan Perjovschi: „Amenda CNCD e de fapt cenzură. Eu sînt un partizan al responsabilităţii de expresie la pachet cu libertatea de expresie. Eu le-aş propune ascultătorilor să se gîndească la concertul Pussy Riot dintr-o biserică ortodoxă din Moscova, cu mult înainte ca Putin să devină inamicul public nr. 1 în Europa. Era acel concert al acelor artiste ceva blasfemios sau era un lucru pe care acuma îl celebrăm cu toţii?”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Anul electoral american a început cu alegerile primare. În tabăra Republicanilor au mai rămas în cursă doar Donald Trump și Nikki Haley după ce Ron DeSantis a anunțat că abandonează competiția. Democrații îl vor avea drept candidat pe președintele în exercițiu, Joe Biden. Care sînt principalele teme electorale - și cum le abordează candidații? Vom asista, la scrutinul din noiembrie, la o reeditare a confruntării de acum patru ani, dintre Donald Trump și Joe Biden? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Tensiunile mai vechi dintre Iran și Pakistan au atins cote maxime zilele trecute, cînd cele două state s-au atacat reciproc. De asemenea, Iranul a lansat rachete în Irak și Siria. Într-un document public, mișcarea Hamas cere încetarea „agresiunii israeliene” și respinge „planurile internaționale sau israeliene de a decide viitorul Fâșiei Gaza”. Discutăm despre tensiunile din Orientul Mijlociu, profund afectat de războiul din Gaza, cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Ioana Constantin-Bercean: „Acum, cînd parcă lumea se reaşează, avem contestatari ai ordinii mondiale instaurate prin acordurile de după Al Doilea Război Mondial, avem partea răsăriteană care contestă acea ordine mondială şi, sub umbrela reaşezării acestor plăci tectonice, avem toate aceste conflicte identitare şi religioase din Asia şi Africa. Iar incidente precum cel dintre Iran şi Pakistan vor mai apărea. Pakistanul este foarte important pentru China, dar depinde şi de Washington şi are o relaţie foarte bună cu SUA.”Există o legătură între atacurile dintre Iran şi Pakistan şi războiul dintre Israel şi Hamas?Ioana Constantin-Bercean: „Iranul a folosit acest moment ca un pretext de expunere, de demonstraţie logistico-militară. Şi-a ales nişte ţinte prin care demonstrează, atît pe plan regional, cît şi pe plan internaţional, că şi-a dezvoltat un tip de rachete care pot lovi cu precizie anumite ținte.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Forumul Economic Mondial de la Davos este în plină desfășurare. Lideri politici și oameni de afaceri din întreaga lume se întîlnesc în stațiunea elvețiană pentru a discuta subiectele momentului. „Rebuilding trust” („Restabilirea încrederii”) este tema de anul acesta. Antonia Colibășanu, doctor în economie, analizează starea economiei la nivel mondial, marcată de un val de crize, și explică mizele întîlnirilor de la Davos. ONG-ul Oxfam publică anual înainte de Forumul de la Davos un raport în care pune față-n față situația celor mai bogați oameni cu situația celor mai săraci oameni din lume. Astfel, arată Oxfam, primii cinci cei mai bogați oameni de pe planetă și-au dublat averile în ultimii trei ani, în timp ce averea și veniturile însumate a cinci miliarde de oameni de pe Pământ au scăzut. De ce bogații se îmbogățesc și mai mult și săracii sărăcesc și mai tare în perioade de criză? Antonia Colibășanu: „Crizele și conflictele globale pun problema rupturilor lanțurilor de aprovizionare globală. Asta înseamnă creșterea concentrației de producție într-o anumită parte a lumii, adică statele dezvoltate și în curs de dezvoltare se retrag din planul global și încearcă să-și aducă afacerile cît mai aproape de casă. Acest proces n-ar trebui să aibă efecte drastice la nivel global, dar, atunci cînd se desfășoară într-o perioadă de criză conflictuală, așa cum se întîmplă acum, este mult mai dramatic, pentru că retragerea se produce brusc. Concentrarea valorilor de producție și de creștere economică în anumite noduri ale lumii, în special în zona țărilor dezvoltate, aduce sărăcie în zona mai puțin dezvoltată, pentru că oamenii își pierd locurile de muncă.”Ce se întîmplă la Davos?Antonia Colibășanu: „Davos este un loc de întîlnire. Avem nevoie de Davos ca să știm că zona non-democratică încă poate să discute cu zona democratică.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Situație tensionată și marcată de incertitudine în legătură cu protestele agricutorilor și transportatorilor români. Ministrul agriculturii Florin Barbu a anunțat în urmă cu două zile că a ajuns la un acord cu asociațiile reprezentative ale fermierilor. Protestele continuă însă în mai multe localități, protestatarii încercînd să blocheze activitatea la unele puncte de trecere a frontierei și în portul Constanța. Proteste asemănătoare au loc și în alte țări europene, în Olanda, în Belgia, în Franța, Spania, Germania. Ce se întîmplă? Încercăm să aflăm cîteva explicații de la Bogdan Iancu, antropolog, lector la SNSPA. Sînt foarte multe revendicări și de facturi foarte diferite. Pe de o parte, fermierii cer subvențiile cuvenite, acordarea unor compensații și subvenții pentru pierderile suferite în urma importurilor sau tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriul României. Pe de altă parte, cer credite mai avatajoase pentru antreprenorii agricoli garantate de guvern. Bogdan Iancu: „S-a intrat într-o practică a inerţiei. Subvenţia a devenit ca de la sine înţeleasă. De cele mai multe ori ea a crescut, a asigurat bunăstarea foarte multor fermieri, dar, în acelaşi timp, sînt foarte multe studii care arată că în felul ăsta s-a creat o agricultură care e mai puţin probabil să fie sustenabilă. S-a creat un fel de zonă de antreprenoriat asistat. Ar fi trebuit creată o agricultură cu o diversitate de fermieri.”O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

În Taiwan a cîștigat alegerile prezidențiale de sîmbătă candidatul Partidului Democrat Progresist, Lai Ching-te. Partidul său susține independența Taiwanului față de China. Situată la Est de China, Taiwanul este o insulă cu 23 de milioane de locuitori, guvernată de un sistem democratic. Doar cîteva state din lume recunosc independența statală a Taiwanului. China îl consideră parte a sa și transmite tot mai apăsat în ultimii ani că îl va unifica folosind, dacă e nevoie, chiar forța militară. Analistul de politică internaţională Marius Ghincea explică situaţia din Taiwan şi relaţia tensionată dintre acesta şi China continentală: „Soarta Taiwanului depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane şi de modul în care SUA vor reuşi să izoleze China şi să răspundă provocărilor strategice create de China la nivel global dar şi de capacitatea Chinei de a-şi urmări obiectivele şi de a-şi creşte influenţa la nivel mondial.” E posibilă o intervenţie militară chineză în Taiwan? Marius Ghincea: „Acest scenariu este posibil în cîţiva ani, nu anul acesta sau anul viitor. Există autori care oferă astfel de scenarii, inclusiv în rîndul decidenţilor de la Washington. Dar va depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane care, din fericire, s-au îmbunătăţit în ultimele luni.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural