Timpul prezent

Dreptul la locuire e un drept economic și social care derivă din Declarația Universală a Drepturilor Omului și e înscris în mai multe convenții internaționale. Printre altele, în Charta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei în 1961 – o convenție ratificată și de România. În ultimii 12 ani, Primăria Municipiului București a dat spre folosință 289 de locuințe sociale, numărul familiilor care au făcut cerere pentru o locuință socială fiind de peste 14.000, arată raportul „Locuirea precară și locuirea socială în București – multe strategii, puține locuințe”, realizat de Asociația ActiveWatch și Fundația Parada.  Acesta e însă doar vîrful aisbergului: numărul persoanelor fără adăpost e de fapt mult mai mare, însă acestea nu sînt luate în evidență de autorități pentru că formalitățile, birocrația, drumurile de la o instituție la alta îi descurajează tocmai pe cei mai vulnerabili: persoane fără acte, oameni cu dizabilități, mame singure, neștiutori de carte etc. De fapt, în București nu există o imagine clară cu privire la nevoia de sprijin în locuire, se arată în raport. Iată cîteva dintre concluziile acestei cercetări:* Ajutorul de chirie oferit de unele primării de sector din Municipiul București este, de fapt, o soluție pentru foarte puține familii vulnerabile. Acest ajutor nu cuprinde cheltuieli cum ar fi garanția sau chirii în avans, cheltuieli care sînt standard pentru piața chiriilor. O altă problemă a ajutorului de chirie este că el este temporar, pe perioade limitate de timp, făcînd abstracție de faptul că persoanele cu dizabilități, cu copii mulți în îngrijire, cu venit minim pe economie sau pensionarii au foarte puține alternative de majorare a venitului și, deci, de a ajunge în situația de a nu mai avea nevoie de acest sprijin instituțional. * Unele persoane incluse în studiu relatează că au dificultăți să închirieze din cauza faptului că sînt romi sau că au copii.* Adesea proprietarii refuză să înregistreze oficial contractul de închiriere. Nivelul ajutorului de chirie, 850 lei în medie, face ca această subvenție să fie inoperantă, valoarea acesteia nefiind corelată cu nivelul real al chiriilor din București.* În ciuda faptului că există posibilitatea legală de a documenta și de a îmbunătăți condițiile de viață în zonele de locuire informală, Primăria Municipiului București nu a depus minimul efort de a constitui o comisie necesară pentru a putea implementa această lege în București. * Autoritățile locale nu au nici o strategie de oferire a unei locuințe alternative pentru a preveni evacuări brutale. Am vorbit despre dreptul la locuire cu Irina Zamfirescu (ActiveWatch) şi cu Ionuț Jugureanu (Asociația Parada). O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Schema de „cash rebate”, prin care o parte dintre cheltuielile pentru producțiile cinematografice, străine sau românești, filmate în România, pot fi rambursate de stat , va fi repornită, a anunțat ministra culturii, Raluca Turcan.  Această formă de ajutor de stat funcționează în toate țările Uniunii Europene. Prin acest ajutor de stat - un incentive economic - sînt atrase în România numeroase producții internaționale. Schema de „cash rebate” a fost inițiată la noi în 2018 însă nu a funcționat niciodată bine: statul nu a mai returnat banii pe care se angajase că îi va plăti. Producătoarea de film Iuliana Tarnovețchi spune că „s-au luat împrumuturi de la bancă pe baza programului de „cash rebate” - datorii care au dus companii independente, străine sau româneşti, în pragul falimentului”.  În total, statul român datorează producătorilor peste 30 de milioane de euro. Mulți producători de film au apelat la instanță, care a obligat statul român să efectueze aceste plăți restante, cu tot cu penalizări. E și o chestiune de credibilitate: mulți producători străini se simt înșelați și vor ezita să revină în România pentru a face film. „România riscă să-și piardă avantajul competitiv în industria cinematografică europeană”, mai spune  Iuliana Tarnovețchi. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Donatella Di Pietrantonio s-a născut în 1963 în Italia, într-un sat izolat din regiunea Abruzzo. Este medic stomatolog și a debutat în literatură în 2011, cu romanul autobiografic „Mia madre è un fiume”. Relațiile de familie, una dintre cele mai vechi teme ale literaturii, sînt și tema principală a romanelor sale. Analizate printr-un limbaj direct, relațiile dintre mamă și fiică, mai ales, sînt expuse în scene adesea pline de tensiune. Donatella Di Pietrantonio a fost la Timișoara și la București pentru a se întîlni cu cititorii romanelor sale traduse în limba română, „Cea care se întoarce” și „Borgo Sud”, apărute la Polirom, în traducerea Mihaelei Găneț. Am vorbit cu scriitoarea italiană despre personajele sale, despre relația dintre limba italiană și dialect, despre traumele transmise din generație în generație și despre dificultățile pe care le au femeile pentru a-și face o carieră sau pentru a ieși dintr-un mediu abuziv. „În Italia, din nefericire, violența împotriva femeilor este o temă de mare actualitate”, spune Donatella Di Pietrantonio. „Și prima condiție ca o femeie să iasă dintr-un mediu abuziv și violent este independența economică”, precizează scriitoarea. Interviul a fost tradus de Adina Vasile.  O emisiune de Adela Greceanu Un produs Radio România Cultural 

Primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România e gata. A fost construit doar din donații și sponsorizări private. Asociația „Dăruiește viață” a început acest proiect în urmă cu cîțiva ani, între timp în jurul său s-a strîns o comunitate impresionantă de oameni, de donatori, astfel că spitalul, care acum e gata, înseamnă nu doar o clădire nouă, ci și echipamente performante, tehnologie de ultimă generație, infrastructură modernă și un mediu prietenos pentru copiii bolnavi de cancer. În spital va funcţiona prima secţie de radioterapie pentru copii din România. Fondatoarele asociației „Dăruiește viață”, Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, vorbesc la „Timpul prezent” despre acest spital care „a devenit un proiect de ţară” şi pe care-l consideră începutul reformei în sănătate pentru România.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Noua lege a pensiilor urmează să fie adoptată. Conform acesteia, pensiile vor crește etapizat, de la 1 ianuarie 2024 și apoi, diferențiat, din septembrie 2024. Reprezentanții Guvernului vor trebui să renegocieze la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deficitul bugetar. Era nevoie de o nouă lege a pensiilor? De ce România colectează pentru buget foarte puțin din taxe și impozite? „România și-a asumat prin PNRR că va construi un sistem public de pensii sustenabil și echitabil”, spune la „Timpul prezent” economistul Adrian Codîrlașu. „Avem mecanisme și legi pentru a crește colectarea taxelor și impozitelor, dar ele trebuie aplicate”, explică economistul. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Potrivit unui sondaj INSCOP,  Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere: 70.4% dintre respondenți au declarat că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie. 62.5% dintre români spun că au încredere în Biserică. Urmează în acest clasament al încrederii două instituţii internaţionale: NATO (cu 55.4%  încredere) şi  Uniunea Europeană (cu 50.3%). Pe următoarele locuri se situează Poliția, Banca Națională a României, Primăria, Președinția, Guvernul și - pe ultimul loc - Parlamentul (cu o cotă de încredere de 17,4%). Ce spune acest sondaj despre relația noastră cu instituțiile statului? L-am întrebat pe Claudiu Tufiș,  conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Am vorbit și despre „TRUEDEM – Trust in European Democracies”, un amplu studiu comparativ care analizează nivelul încrederii în democrațiile europene. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Spitalele din nordul Fîșiei Gaza, inclusiv cel mai mare spital din orașul Gaza, Al-Shifa, au încetat să mai funcționeze. SUA avertizează Israelul că nu doresc să vadă schimburi de focuri în spitalele din Gaza. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că statele Uniunii Europene au cerut „pauze umanitare imediate” pentru a permite asistența umanitară în Gaza. Cum poate Israelul să anihileze gruparea teroristă Hamas, așa cum și-a propus, fără să pună în pericol civilii nevinovați din Gaza? Cum se explică numeroasele reacţii antisemite din Occident? Dar cele de islamofobie? L-am întrebat pe Teodor Tiță, editorialist la „Dilema veche”.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Giulia Caminito s-a născut în 1988, a studiat filozofia politică la Roma și a debutat în literatură în 2016. A publicat mai multe volume de proză, dintre care în limba română a apărut romanul „Apa lacului nu e niciodată dulce”, în traducerea Oanei Sălișteanu, la Editura Humanitas Fiction. Am vorbit cu Giulia Caminito despre această carte și personajele sale memorabile, despre forța narativă a romanului și despre cîteva dintre problemele societății italiene de azi. Interviul, înregistrat la Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, a fost tradus de Gabriela Dima.  O emisiune de Adela Greceanu   Un produs Radio România Cultural  

Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina și acordarea statutului de țară-candidată pentru Georgia. Consiliul Uniunii Europene va lua o decizie cu privire la extindere în luna decembrie. Ce semnificație au aceste recomandări pentru orientarea pro-europeană a celor trei țări din fostul bloc sovietic? Ce urmează? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Statele din Grupul G7 (Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia și Italia) au adoptat o poziție unitară privind războiul dintre Israel și Hamas: condamnă gruparea teroristă Hamas, susțin dreptul Israelului de a se apăra și cer pauze umanitare pentru asistența de urgență și deplasarea civililor și eliberarea ostaticilor din Gaza. Care sînt perspectivele în acest război și cum ar putea fi negociată pacea în regiune? Cine ar avea legitimitatea de a guverna Gaza după război? „Orice soluţie de guvernare în Gaza post-Hamas trebuie să-i implice pe palestinieni”, spune Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural