Timpul prezent

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost azi în România, într-un context internațional care s-a complicat mult în ultimele zile, cu atacul Hamas împotriva Israelului și riposta în forță a Israelului în Fîșia Gaza. O vizită istorică în cadrul căreia s-a întîlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Marcel Ciolacu și cu președinții celor două camere ale Parlamentului. Cu ce mesaje a venit și care e miza vizitei preşedintelui ucrainean? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea Europeană”.   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Israelul e în stare de război după ce sîmbătă, 7 octombrie, gruparea palestiniană Hamas a început să atace mai multe zone la granița cu Fîșia Gaza și să lanseze rachete către orașe israeliene. Este considerat unul dintre cele mai puternice atacuri ale grupării teroriste din ultimele decenii. Militanții Hamas au ucis și au răpit numeroși civili. Israelul a ripostat în forță trimițînd rachete în Fîșia Gaza. Care sînt consecințele războiului în zonă şi în sfera relațiilor internaționale? Ce responsabilitate are premierul Benjamin Netanyahu pentru situația în care a ajuns acum Israelul? L-am întrebat pe Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Raluca Nagy a publicat recent volumul „Despre memoriile femeii și alți dragoni”, la Editura Nemira, în imprintul n’autor. E o carte de non-ficțiune, un memoir, conceput ca o lungă scrisoare către un prieten din Vietnam. Raluca Nagy și-a petrecut o mare parte din perioada pandemiei în această țară. Cartea e despre Vietnam dar e și despre regăsirea copilăriei după 30 de ani, într-o țară comunistă, cum era și România copilăriei autoarei. Am vorbit cu Raluca Nagy despre redescoperirea copilăriei cu ajutorul memoriei senzoriale, despre cum poate îndepărtarea să te aducă, paradoxal, aproape de tine însuți și despre puterea literaturii de a te salva în vremuri dificile. O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Aproape o sută de jurnalişti din redacţiile „Gazeta Sporturilor” și „Libertatea” au semnat o scrisoare de protest în care spun că au refuzat „cererile unor manageri din conducerea grupului de presă Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate” și că grupul Ringier a cerut plecarea redactorului-șef al „Gazetei Sporturilor”, Cătălin Țepelin. Grupul Ringier a comunicat că „Despărțirea de Cătălin Țepelin a fost punctul culminant al unor divergențe strategice și operaționale”. Vorbim despre libertatea presei cu Cristina Negrilă, jurnalistă la „Gazeta Sporturilor” şi cu Cristina Lupu, Directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

România suplimentează forțele militare de menținere a păcii din cadrul misiunii NATO din Kosovo, în urma celor mai recente violențe din zonă. În 24 septembrie, zeci de bărbați înarmați s-au confruntat cu poliția în satul Banjska din nordul Kosovo. Un polițist și trei atacatori au fost uciși. Marea majoritate a populației kosovare o reprezintă etnicii albanezi. Dar etnicii sîrbi formează majoritatea în zona de nord. Ce se întîmpă în această regiune din nordul Kosovo? Uniunea Europeană încearcă de mulți ani să medieze tensiunile dintre Serbia și Kosovo punînd reprezentanții celor două părți la masa tratativelor. Dar cu ce rezultate? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, specialistă în spațiul ex-iugoslav și coordonatoarea Centrului de Studii Europene din cadrul SNSPA.    O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

La Varșovia un milion de oameni au ieșit în stradă împotriva actualului guvern și a partidului Lege și Justiție (PiS) aflat la putere. Manifestația a fost organizată la apelul opoziției conduse de Donald Tusk, liderul formațiunii Platforma Civică (PO), fost președinte al Consiliului European. În 15 octombrie vor avea loc în Polonia alegeri parlamentare, la care se vor confrunta, în principal, partidul Lege și Justiție și coaliția Platforma Civică. Partidul Lege și Justiție se află la putere din 2015. În acest timp a avut relații foarte tensionate cu Uniunea Europeană pe tema statului de drept. Ce șanse are, pe de-o parte, Lege și Justiție să rămînă la putere și ce șanse are, pe de altă parte, Platforma Civică, să ajungă să formeze un guvern de coaliție? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cum se vede Timișoara Revoluției din decembrie 1989 în Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023? Cum se reflectă diversitatea și bogăția culturală și etnică a Timișoarei în amplul program al acestui an? L-am întrebat pe scriitorul timișorean Viorel Marineasa. El a participat la evenimentele care au declanșat Revoluția din decembrie 1989 și a fost unul dintre cei care au redactat „Proclamația de la Timișoara”. În această perioadă îngrijește volumul „Dragă poezie” de Ion Monoran (Editura Humanitas), care de-asemenea a avut un rol important în timpul Revoluției din decembrie 1989 de la Timișoara. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Monica Cure a primit vara aceasta Oxford-Weidenfeld Translation Prize pentru traducerea în engleză a romanului „Caiet de cenzor” de Liliana Corobca. Romanul a apărut la Seven Stories Press. E un premiu care onorează arta traducerii și recunoaște importanța ei culturală. Am vorbit cu traducătoarea Monica Cure și cu scriitoarea Liliana Corobca despre rolul traducătorului și importanța traducerilor pentru vizibilitatea literaturii române în străinătate dar și despre cenzura comunistă din trecutul recent și despre recitirea și chestionarea romanelor clasice prin prisma valorilor democratice de azi. O emisiune de Adela Greceanu Un produs Radio România Cultural 

28 septembrie este Ziua Internațională a Accesului la Avortul în Siguranță. Azi au loc două proteste, unul la București, în fața Ministerului Sănătății, altul la Iași, în fața Prefecturii, la care i se cere Ministerului Sănătății să asigure accesul liber și gratuit la avort în siguranță, în spitalele publice și toate serviciile publice de sănătate reproductivă și sexuală. Întreruperea de sarcină la cerere este legală în România. De ce e nevoie de manifestații în stradă pentru solicitarea unui drept garantat de lege? În ce măsură femeile din România au acces la servicii publice de sănătate reproductivă? Le-am întrebat pe Ela Crăciun, de la Feminism România, și Anca Nica, de la E-Romnja. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Zeci de mii de armeni părăsesc enclava Nagorno-Karabah pentru a ajunge în Armenia, după ce trupele azere i-au învins pe luptătorii armeni din regiunea separatistă. Istoria conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah este veche de zeci de ani. Care e originea conflictului dintre cele două foste republici sovietice? Karabah este considerat de tratatele internaționale parte a Azerbaidjanului, dar nu era sub controlul acestuia pînă acum. Ce sperau să obțină luptătorii armeni din zonă? Care e situaţia politică la Erevan, unde i se cere demisia premierului Nikol Paşinian? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural