Timpul prezent

Luni seara expiră acordul de încetare a focului din Gaza. Acordul dintre Israel și Hamas prevedea o pauză umanitară pentru patru zile în schimbul eliberării a 50 de ostatici luați de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie și a altor 150 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene. Între timp, se fac eforturi diplomatice pentru prelungirea acestui acord. Și Israel și Hamas doresc încetarea temporară a focului, dar abordările sînt diferite. Israel propune un acord actualizat zilnic: pentru fiecare zece ostatici eliberați oferă încă o zi de pauză. Hamas vrea să obțină o încetare a focului de cîteva zile. Luni seara, negociatorii Hamas ceruseră un armistițiu de două zile. Negocierile sînt complicate și există numeroși mediatori implicați: SUA, Egipt, Qatar etc. Care ar fi marjele de negociere pentru cele două părți implicate direct în acest conflict? „Nimeni nu dădea foarte mari şanse acestei încetări a focului de cîteva zile şi iată că, totuşi, ea a fost posibilă. Cred că cel mai important aici a fost rolul de mediator al Statelor Unite ale Americii, din umbră, angajînd actorii relevanţi în acest conflict: pe de-o parte Israelul şi de cealaltă parte entităţile statale care au un cuvînt greu de spus pe lîngă conducerea Hamas, şi mă refer în special la Qatar” spune jurnalista Carmen Gavrilă, specializată în Orientul Mijlociu.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Florin Irimia a publicat recent volumul de povestiri „Nu spune asta!”, apărut la Polirom. O colecție de nouă proze scurte avînd în centru același personaj, pe Sebastian, scriitor și profesor, pe care îl vedem călătorind în diverse orașe europene, la conferințe sau festivaluri, însoțit mereu de angoasele și complexele sale, de problemele din viața sa personală. Un veșnic nemulțumit, un veșnic neîmplinit pe toate planurile, Sebastian e individul care nu se simte la locul lui nici în propria țară, nici în Vest. Sentimentele lui oscilează între inadecvare, stînjeneală și impostură. Cartea e și o meditație despre trecutul extremist al Europei, mai ales al Austriei și al Germaniei naziste. „M-a interesat și m-a intrigat de ce în Germania a apărut antisemitismul în versiunea lui modernă, virulentă, sîngeroasă, care a dus la Holocaust.” spune Florin Irimia. Și, de asemenea, autorul face și un portret, deloc măgulitor, al unei Românii contemporane, cu peisaje dezolante, invadate de gunoaie. Am vorbit cu Florin Irimia despre noua lui carte dar și despre cît de important e cum receptează cititorii literatura. O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

O femeie obișnuită, care face curat în cîteva case din București, eroina romanului „Stela” de Simona Goșu este de fapt un personaj simbolic pentru lumea bucureșteană de azi. Adesea invizibilă, munca acestor oameni nu e considerată la fel de importantă ca alte ocupații. Simona Goșu face din Stela eroina principală a romanului său, intuindu-i potențialul narativ, îi construiește o voce și o prezență memorabile. „Mă interesează felul cum vorbesc oamenii. Ne definește felul în care vorbim. Iar dialogul, și-n literatură, și-n realitate, e forța vieții” spune Simona Goșu. De asemenea, romanul ei e și o poveste despre Bucureștiul de azi, cu dramele sociale ale retrocedărilor, cu construcțiile ridicate la limita legii sau chiar ilegal, cu universul clasei mijlocii care nu e scutită de nefericire și tensiuni. Am vorbit la Tîrgul de carte Gaudeamus Radio România cu Simona Goșu despre romanul său, „Stela”, apărut la Polirom.   Emisiune realizată de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În această ediţie vorbim, de la Tîrgul  Gaudeamus, din mijlocul cărţilor, despre universul online, promisiunile și capcanele sale, oferta sa de cunoaștere și potențialul său de a schimba lumea așa cum o știm. Invitatul nostru este Constantin Vică, lector universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. El este autorul volumului „Civilizaţie algoritmică şi viaţa în lumea digitală”, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti. De asemenea, Constantin Vică a publicat recent şi volumul de poezie „20002020”, la OMG Publishing. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Dreptul la locuire e un drept economic și social care derivă din Declarația Universală a Drepturilor Omului și e înscris în mai multe convenții internaționale. Printre altele, în Charta Socială Europeană, adoptată de Consiliul Europei în 1961 – o convenție ratificată și de România. În ultimii 12 ani, Primăria Municipiului București a dat spre folosință 289 de locuințe sociale, numărul familiilor care au făcut cerere pentru o locuință socială fiind de peste 14.000, arată raportul „Locuirea precară și locuirea socială în București – multe strategii, puține locuințe”, realizat de Asociația ActiveWatch și Fundația Parada.  Acesta e însă doar vîrful aisbergului: numărul persoanelor fără adăpost e de fapt mult mai mare, însă acestea nu sînt luate în evidență de autorități pentru că formalitățile, birocrația, drumurile de la o instituție la alta îi descurajează tocmai pe cei mai vulnerabili: persoane fără acte, oameni cu dizabilități, mame singure, neștiutori de carte etc. De fapt, în București nu există o imagine clară cu privire la nevoia de sprijin în locuire, se arată în raport. Iată cîteva dintre concluziile acestei cercetări:* Ajutorul de chirie oferit de unele primării de sector din Municipiul București este, de fapt, o soluție pentru foarte puține familii vulnerabile. Acest ajutor nu cuprinde cheltuieli cum ar fi garanția sau chirii în avans, cheltuieli care sînt standard pentru piața chiriilor. O altă problemă a ajutorului de chirie este că el este temporar, pe perioade limitate de timp, făcînd abstracție de faptul că persoanele cu dizabilități, cu copii mulți în îngrijire, cu venit minim pe economie sau pensionarii au foarte puține alternative de majorare a venitului și, deci, de a ajunge în situația de a nu mai avea nevoie de acest sprijin instituțional. * Unele persoane incluse în studiu relatează că au dificultăți să închirieze din cauza faptului că sînt romi sau că au copii.* Adesea proprietarii refuză să înregistreze oficial contractul de închiriere. Nivelul ajutorului de chirie, 850 lei în medie, face ca această subvenție să fie inoperantă, valoarea acesteia nefiind corelată cu nivelul real al chiriilor din București.* În ciuda faptului că există posibilitatea legală de a documenta și de a îmbunătăți condițiile de viață în zonele de locuire informală, Primăria Municipiului București nu a depus minimul efort de a constitui o comisie necesară pentru a putea implementa această lege în București. * Autoritățile locale nu au nici o strategie de oferire a unei locuințe alternative pentru a preveni evacuări brutale. Am vorbit despre dreptul la locuire cu Irina Zamfirescu (ActiveWatch) şi cu Ionuț Jugureanu (Asociația Parada). O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Schema de „cash rebate”, prin care o parte dintre cheltuielile pentru producțiile cinematografice, străine sau românești, filmate în România, pot fi rambursate de stat , va fi repornită, a anunțat ministra culturii, Raluca Turcan.  Această formă de ajutor de stat funcționează în toate țările Uniunii Europene. Prin acest ajutor de stat - un incentive economic - sînt atrase în România numeroase producții internaționale. Schema de „cash rebate” a fost inițiată la noi în 2018 însă nu a funcționat niciodată bine: statul nu a mai returnat banii pe care se angajase că îi va plăti. Producătoarea de film Iuliana Tarnovețchi spune că „s-au luat împrumuturi de la bancă pe baza programului de „cash rebate” - datorii care au dus companii independente, străine sau româneşti, în pragul falimentului”.  În total, statul român datorează producătorilor peste 30 de milioane de euro. Mulți producători de film au apelat la instanță, care a obligat statul român să efectueze aceste plăți restante, cu tot cu penalizări. E și o chestiune de credibilitate: mulți producători străini se simt înșelați și vor ezita să revină în România pentru a face film. „România riscă să-și piardă avantajul competitiv în industria cinematografică europeană”, mai spune  Iuliana Tarnovețchi. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Donatella Di Pietrantonio s-a născut în 1963 în Italia, într-un sat izolat din regiunea Abruzzo. Este medic stomatolog și a debutat în literatură în 2011, cu romanul autobiografic „Mia madre è un fiume”. Relațiile de familie, una dintre cele mai vechi teme ale literaturii, sînt și tema principală a romanelor sale. Analizate printr-un limbaj direct, relațiile dintre mamă și fiică, mai ales, sînt expuse în scene adesea pline de tensiune. Donatella Di Pietrantonio a fost la Timișoara și la București pentru a se întîlni cu cititorii romanelor sale traduse în limba română, „Cea care se întoarce” și „Borgo Sud”, apărute la Polirom, în traducerea Mihaelei Găneț. Am vorbit cu scriitoarea italiană despre personajele sale, despre relația dintre limba italiană și dialect, despre traumele transmise din generație în generație și despre dificultățile pe care le au femeile pentru a-și face o carieră sau pentru a ieși dintr-un mediu abuziv. „În Italia, din nefericire, violența împotriva femeilor este o temă de mare actualitate”, spune Donatella Di Pietrantonio. „Și prima condiție ca o femeie să iasă dintr-un mediu abuziv și violent este independența economică”, precizează scriitoarea. Interviul a fost tradus de Adina Vasile.  O emisiune de Adela Greceanu Un produs Radio România Cultural 

Primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România e gata. A fost construit doar din donații și sponsorizări private. Asociația „Dăruiește viață” a început acest proiect în urmă cu cîțiva ani, între timp în jurul său s-a strîns o comunitate impresionantă de oameni, de donatori, astfel că spitalul, care acum e gata, înseamnă nu doar o clădire nouă, ci și echipamente performante, tehnologie de ultimă generație, infrastructură modernă și un mediu prietenos pentru copiii bolnavi de cancer. În spital va funcţiona prima secţie de radioterapie pentru copii din România. Fondatoarele asociației „Dăruiește viață”, Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, vorbesc la „Timpul prezent” despre acest spital care „a devenit un proiect de ţară” şi pe care-l consideră începutul reformei în sănătate pentru România.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Noua lege a pensiilor urmează să fie adoptată. Conform acesteia, pensiile vor crește etapizat, de la 1 ianuarie 2024 și apoi, diferențiat, din septembrie 2024. Reprezentanții Guvernului vor trebui să renegocieze la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deficitul bugetar. Era nevoie de o nouă lege a pensiilor? De ce România colectează pentru buget foarte puțin din taxe și impozite? „România și-a asumat prin PNRR că va construi un sistem public de pensii sustenabil și echitabil”, spune la „Timpul prezent” economistul Adrian Codîrlașu. „Avem mecanisme și legi pentru a crește colectarea taxelor și impozitelor, dar ele trebuie aplicate”, explică economistul. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Potrivit unui sondaj INSCOP,  Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere: 70.4% dintre respondenți au declarat că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie. 62.5% dintre români spun că au încredere în Biserică. Urmează în acest clasament al încrederii două instituţii internaţionale: NATO (cu 55.4%  încredere) şi  Uniunea Europeană (cu 50.3%). Pe următoarele locuri se situează Poliția, Banca Națională a României, Primăria, Președinția, Guvernul și - pe ultimul loc - Parlamentul (cu o cotă de încredere de 17,4%). Ce spune acest sondaj despre relația noastră cu instituțiile statului? L-am întrebat pe Claudiu Tufiș,  conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Am vorbit și despre „TRUEDEM – Trust in European Democracies”, un amplu studiu comparativ care analizează nivelul încrederii în democrațiile europene. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural