Decizie CJUE: instituțiile publice pot interzice angajaților să poarte însemne religioase

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că autoritățile publice din țările blocului comunitar au dreptul de a le interzice angajaților lor să poarte la locul de muncă însemne religioase. Decizia prevede și că instituţiile publice au dreptul da a autoriza purtarea însemnelor vizibile ale credinţei doar dacă asta se întîmplă fără discriminare. Decizia a venit după ce o angajată în sistemul public din Belgia a reclamat că nu i se permite purtarea vălului islamic (hijab) la serviciu. Am vorbit despre această hotărîre a CJUE cu Alina Isac Alak, doctor în filozofie, cercetătoare a statutului femeii în spațiul islamic, şi cu Laura D. Stifter, profesoară de religie, absolventă de teologie ortodoxă și filozofie.

Alina Isac Alak spune că „hijabul nu este purtat de femeile musulmane pentru a le semnala celorlalţi identitatea lor religioasă, ci are o funcţie mai complexă. Hijabul este doar o practică individuală legată de expunerea corpului, lipsită de valoare simbolică. E o modalitate a femeilor musulmane de a fi în control asupra propriului lor corp.”

Laura D. Stifter: „Indiferent dacă vorbim despre simboluri religioase sau discursuri religioase în spaţiul public, consider că este foarte important echilibrul. Echilibrul între mărturisirea propriei credinţe şi respectarea libertăţii celorlalţi, care este tot o îndatorire religioasă din perspectivă creştină, acest echilibru este esenţial.”


O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural