Timpul prezent

Anul electoral american a început cu alegerile primare. În tabăra Republicanilor au mai rămas în cursă doar Donald Trump și Nikki Haley după ce Ron DeSantis a anunțat că abandonează competiția. Democrații îl vor avea drept candidat pe președintele în exercițiu, Joe Biden. Care sînt principalele teme electorale - și cum le abordează candidații? Vom asista, la scrutinul din noiembrie, la o reeditare a confruntării de acum patru ani, dintre Donald Trump și Joe Biden? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Tensiunile mai vechi dintre Iran și Pakistan au atins cote maxime zilele trecute, cînd cele două state s-au atacat reciproc. De asemenea, Iranul a lansat rachete în Irak și Siria. Într-un document public, mișcarea Hamas cere încetarea „agresiunii israeliene” și respinge „planurile internaționale sau israeliene de a decide viitorul Fâșiei Gaza”. Discutăm despre tensiunile din Orientul Mijlociu, profund afectat de războiul din Gaza, cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Ioana Constantin-Bercean: „Acum, cînd parcă lumea se reaşează, avem contestatari ai ordinii mondiale instaurate prin acordurile de după Al Doilea Război Mondial, avem partea răsăriteană care contestă acea ordine mondială şi, sub umbrela reaşezării acestor plăci tectonice, avem toate aceste conflicte identitare şi religioase din Asia şi Africa. Iar incidente precum cel dintre Iran şi Pakistan vor mai apărea. Pakistanul este foarte important pentru China, dar depinde şi de Washington şi are o relaţie foarte bună cu SUA.”Există o legătură între atacurile dintre Iran şi Pakistan şi războiul dintre Israel şi Hamas?Ioana Constantin-Bercean: „Iranul a folosit acest moment ca un pretext de expunere, de demonstraţie logistico-militară. Şi-a ales nişte ţinte prin care demonstrează, atît pe plan regional, cît şi pe plan internaţional, că şi-a dezvoltat un tip de rachete care pot lovi cu precizie anumite ținte.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Forumul Economic Mondial de la Davos este în plină desfășurare. Lideri politici și oameni de afaceri din întreaga lume se întîlnesc în stațiunea elvețiană pentru a discuta subiectele momentului. „Rebuilding trust” („Restabilirea încrederii”) este tema de anul acesta. Antonia Colibășanu, doctor în economie, analizează starea economiei la nivel mondial, marcată de un val de crize, și explică mizele întîlnirilor de la Davos. ONG-ul Oxfam publică anual înainte de Forumul de la Davos un raport în care pune față-n față situația celor mai bogați oameni cu situația celor mai săraci oameni din lume. Astfel, arată Oxfam, primii cinci cei mai bogați oameni de pe planetă și-au dublat averile în ultimii trei ani, în timp ce averea și veniturile însumate a cinci miliarde de oameni de pe Pământ au scăzut. De ce bogații se îmbogățesc și mai mult și săracii sărăcesc și mai tare în perioade de criză? Antonia Colibășanu: „Crizele și conflictele globale pun problema rupturilor lanțurilor de aprovizionare globală. Asta înseamnă creșterea concentrației de producție într-o anumită parte a lumii, adică statele dezvoltate și în curs de dezvoltare se retrag din planul global și încearcă să-și aducă afacerile cît mai aproape de casă. Acest proces n-ar trebui să aibă efecte drastice la nivel global, dar, atunci cînd se desfășoară într-o perioadă de criză conflictuală, așa cum se întîmplă acum, este mult mai dramatic, pentru că retragerea se produce brusc. Concentrarea valorilor de producție și de creștere economică în anumite noduri ale lumii, în special în zona țărilor dezvoltate, aduce sărăcie în zona mai puțin dezvoltată, pentru că oamenii își pierd locurile de muncă.”Ce se întîmplă la Davos?Antonia Colibășanu: „Davos este un loc de întîlnire. Avem nevoie de Davos ca să știm că zona non-democratică încă poate să discute cu zona democratică.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Situație tensionată și marcată de incertitudine în legătură cu protestele agricutorilor și transportatorilor români. Ministrul agriculturii Florin Barbu a anunțat în urmă cu două zile că a ajuns la un acord cu asociațiile reprezentative ale fermierilor. Protestele continuă însă în mai multe localități, protestatarii încercînd să blocheze activitatea la unele puncte de trecere a frontierei și în portul Constanța. Proteste asemănătoare au loc și în alte țări europene, în Olanda, în Belgia, în Franța, Spania, Germania. Ce se întîmplă? Încercăm să aflăm cîteva explicații de la Bogdan Iancu, antropolog, lector la SNSPA. Sînt foarte multe revendicări și de facturi foarte diferite. Pe de o parte, fermierii cer subvențiile cuvenite, acordarea unor compensații și subvenții pentru pierderile suferite în urma importurilor sau tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriul României. Pe de altă parte, cer credite mai avatajoase pentru antreprenorii agricoli garantate de guvern. Bogdan Iancu: „S-a intrat într-o practică a inerţiei. Subvenţia a devenit ca de la sine înţeleasă. De cele mai multe ori ea a crescut, a asigurat bunăstarea foarte multor fermieri, dar, în acelaşi timp, sînt foarte multe studii care arată că în felul ăsta s-a creat o agricultură care e mai puţin probabil să fie sustenabilă. S-a creat un fel de zonă de antreprenoriat asistat. Ar fi trebuit creată o agricultură cu o diversitate de fermieri.”O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

În Taiwan a cîștigat alegerile prezidențiale de sîmbătă candidatul Partidului Democrat Progresist, Lai Ching-te. Partidul său susține independența Taiwanului față de China. Situată la Est de China, Taiwanul este o insulă cu 23 de milioane de locuitori, guvernată de un sistem democratic. Doar cîteva state din lume recunosc independența statală a Taiwanului. China îl consideră parte a sa și transmite tot mai apăsat în ultimii ani că îl va unifica folosind, dacă e nevoie, chiar forța militară. Analistul de politică internaţională Marius Ghincea explică situaţia din Taiwan şi relaţia tensionată dintre acesta şi China continentală: „Soarta Taiwanului depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane şi de modul în care SUA vor reuşi să izoleze China şi să răspundă provocărilor strategice create de China la nivel global dar şi de capacitatea Chinei de a-şi urmări obiectivele şi de a-şi creşte influenţa la nivel mondial.” E posibilă o intervenţie militară chineză în Taiwan? Marius Ghincea: „Acest scenariu este posibil în cîţiva ani, nu anul acesta sau anul viitor. Există autori care oferă astfel de scenarii, inclusiv în rîndul decidenţilor de la Washington. Dar va depinde foarte mult de evoluţia relaţiilor sino-americane care, din fericire, s-au îmbunătăţit în ultimele luni.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În fiecare an, în 15 ianuarie au loc evenimente și festivități de Ziua Culturii Naționale. Cu toate astea, cultura nu a fost niciodată o prioritate pentru cei care iau deciziile politice în România. Mereu subfinanțată, uneori în pericol, în momente de criză, cum a fost pandemia, nu este considerată un domeniu esențial. Ce sărbătorim în 15 ianuarie?  Oltița Cîntec, critic de teatru, directoare artistică a Teatrului „Luceafărul” din Iași: „Mă tem că de Ziua Culturii Naționale sărbătorim Blue Monday. E o coincidență să se nimerească 15 ianuarie într-o zi de luni care, la nivel european, e considerată cea mai tristă zi din calendar. E o glumă. Sau poate că nu. Cred c-ar trebui să sărbătorim printr-un îndemn la luciditate din partea decidenților, printr-un îndemn la solidaritatea breslei, care ar putea fi mai vocală, la stimularea dimensiunii combative care caracterizează artiștii, printr-un îndemn la stabilitate, echilibru și predictibilitate, pentru că în cultura română lucrurile astea lipsesc, sînt carențe care fac destul de dificilă activitatea curentă la nivel instituțional.” O altă problemă a domeniului este accesul la producțiile culturale. Oltița Cîntec: „Este nevoie de niște programe culturale foarte bine susținute din punct de vedere financiar pentru urbanul mic și zona rurală, unde oferta culturală este cvasi-inexistentă.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Ultimele două romane de Cormac McCarthy, „Pasagerul” și „Stella Maris”, sînt o încununare și o sinteză a operei marelui prozator american. Sînt două cărți care spun povestea fraților Bobby și Alicia Western, copiii unui fizician care a lucrat, alături de Oppenheimer, la construcția bombei atomice. Două personaje tragice, damnate, bîntuite de vinovăție și, în același timp, atinse de geniu. Traducătoarea Iulia Gorzo vorbește la „Timpul prezent” despre stilul lui McCarthy, frumusețea și complexitatea frazelor sale, profunzimea temelor care l-au preocupat: „Fiind ultimele cărți ale lui Cormac McCarthy, «Pasagerul» și «Stella Maris» sînt considerate cărțile lui testamentare. Dar de fapt sînt proiecte vechi. La «Pasagerul» a început să lucreze încă din anii ’70, ’80. De altfel se și vede o evoluție de la un stil foarte încărcat, luxuriant, bogat, absolut splendid, la un stil la fel de frumos, dar epurat. El a plecat de la ideea de a scrie o carte în care să pună o mulțime de probleme care îl preocupau: condiția umană, ideea de păcat, ideea de vinovăție. Lui Cormac McCarthy îi plac temele mari.”„Pasagerul” și „Stella Maris” au apărut în limba română la editura Humanitas Fiction, în traducerea Iuliei Gorzo. O emisiune de Adela Greceanu  Un proiect Radio România Cultural  

Măsurile de plafonare a adaosului comercial pentru unele produse agricole și alimentare sînt valabile pînă la finalul lunii ianuarie 2024. Ce se va întîmpla apoi? Cum pot fi stăvilite inflația și creșterea costului vieții? Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, explică situația economică a țării noastre. A fost o idee bună plafonarea adaosului comercial la unele produse agricole și alimentare? Bogdan Glăvan: „Pe scurt, nu. Pentru că nu duce acolo unde ar vrea guvernul să ducă. Adică la situația în care oamenii cu venituri mici să poată trăi mai bine. Pentru asta cea mai bună soluție este fie să crești economia astfel încît ei să aibă acces la joburi mai bine plătite, fie să institui o taxă, dacă ea trece mecanismul democratic, prin care să-i ajuți pe acești oameni.” Ce efecte au creșterile pensiilor și ale unor salarii? Bogdan Glăvan: „În România avem aceste indexări de pensii, de salarii. Dacă statul nu-și reduce cheltuielile, dacă nu reducem deficitul bugetar, degeaba indexăm. Pentru că nu facem decît să pompăm alți bani în piață, care de fapt întrețin inflația.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Franța are un nou prim-ministru. Președintele Emmanuel Macron l-a numit în 9 ianuarie în această funcție pe Gabriel Attal. La 34 de ani, el este cel mai tînăr prim-ministru din istoria modernă a Franței. Élisabeth Borne, predecesoarea sa, a demisionat după un mandat marcat de crize și tensiuni în societate, generate de reforme nepopulare. Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, face portretul lui Gabriel Attal şi explică mizele preşedintelui Emmanuel Macron. Va reuşi noul premier al Franţei să recîștige simpatia electoratului pentru partidul lui Emmanuel Macron, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie?Valentin Naumescu: „Parţial şi pe termen scurt ar putea exista consecinţe favorabile, am putea vedea un impact pozitiv al acestei remanieri guvernamentale. Dar nu va fi o schimbare majoră şi spectaculoasă în ecuaţia de putere şi în tendinţele din politica franceză. Mă tem ca la final, cînd se va face bilanţul mandatului tînărului premier, să nu ajungem la concluzia că este un premier de sacrificiu.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Comitetul Internațional Olimpic a decis că sportivii ruși și bieloruși pot participa la Jocurile Olimpice de anul acesta, la probele individuale, sub steag neutru și cu condiția să nu fie susținători ai războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Radu Uszkai, cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, analizează decizia și implicațiile sale. La Jocurile Olimpice, sportul e mai mult decît cultivarea corpului, a virtuților fizice, nu e nici exclusiv o întrecere între națiuni. De ce trezesc atîta emoție Jocurile Olimpice? Radu Uszkai: „Jocurile Olimpice au un rol foarte important în construcția sentimentului apartenenței la un grup, la o națiune. Sportul nu e, nu a fost și probabil nu va fi niciodată doar despre excelență pur fizică, mentală sau estetică. Jocurile Olimpice, la început, au avut o legătură clară cu construcția unei identități care se năștea atunci: cea a Greciei în perioada antichității. Iar în perioada modernă e dificil de separat apariția sporturilor de masă și nașterea națiunilor moderne. Jocurile Olimpice au un rol important în povestea pe care noi ne-o spunem, colectiv, despre noi înșine.”  În 2022, Comitetul Internațional Olimpic le recomanda organizatorilor de evenimente sportive să nu invite sportivii ruși și bieloruși la competițiile internaționale. Ce s-a întîmplat pe parcurs, cum s-a ajuns la noua decizie? Radu Uszkai: „Interesul pentru conflict a scăzut. De la ceva care ocupa atenția noastră 24/7, la, mai degrabă, un zgomot de fundal. Nu mai sîntem bombardați cu mesaje de acolo. Vedem că media nu ne mai livrează atît de multe știri despre asta.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei  Martin Un produs Radio România Cultural