Timpul prezent

Premierul palestinian Mohammad Shtayyeh și-a dat demisia iar președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a acceptat-o. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că în câteva săptămâni armata israeliană îi va învinge pe teroriștii Hamas din Fîșia Gaza, chiar dacă ofensiva asupra zonei Rafah, din sudul Gazei, va întîrzia. Președintele american Joe Biden speră că pînă lunea viitoare va exista un armistițiu în războiul dintre Israel și Hamas. Discutăm despre ultimele evoluţii în războiul dintre Israel şi Hamas cu Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).  Ioana Constantin-Bercean: „Problemele sînt destul de complicate pentru că o parte a guvernului israelian a propus interzicearea musulmanilor în Ierusalimul de Est, unde se află cel de-al treilea loc sfînt al islamului, Moscheea Al-Aqsa. Or, o astfel de decizie şi aplicarea ei ar aliena şi mai mult inclusiv acea parte a lumii musulmane care nu sprijină Hamas şi nu este teroristă.” Ce se va întîmpla după război cu palestinenii din Gaza, care rămîn într-o ţară complet distrusă? Ioana Constantin-Bercean: „Premierul Netanyahu s-a referit la un control militar al Fîşiei Gaza, un control aproape eminamente israelian, iar asta nu e nici pe departe ceea ce îşi doreşte populaţia palestiniană. (...) În acest moment, soluţia celor două state pare la fel de apropiată şi la fel de îndepărtată în acelaşi timp. Înainte de 7 octombrie, soluţia celor două state era scoasă din orice discuţie. Iar după atacul terorist din 7 octombrie, iată, toată lumea vorbeşte despre soluţia celor două state, foarte intens şi apăsat.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Coaliția de la guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare în 9 iunie. Dar ce consecințe tehnice are această decizie? Ce modificări trebuie făcute în plan legislativ într-un timp foarte scurt? Care sînt consecințele comasării pentru alegători și pentru campaniile electorale? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la Expert Forum, asociaţie care organizează o dezbatere online în 5 martie, la ora 12.00, cu tema „Cum se vor organiza alegerile din 2024?”Septimius Pârvu: „Modificări vor trebui făcute, pentru că, la cum arată legile, nu prea putem să mergem înainte aşa cu ele. La alegerile anterioare s-a ajuns la situaţia în care de obicei avem o ordonanţă de urgenţă cu foarte puţin timp înainte, care mai reglează anumite aspecte tehnice. Probabil asta va fi soluţia şi acum pentru că nu văd cum mai pot trece toate lucrurile astea prin Parlament. Sigur, e o foarte proastă practică pentru că elaborarea unei ordonanţe de urgenţă e o procedură netransparentă, care ar trebui folosită doar în anumite contexte. (...) Standardul principal este să nu reduci din drepturi. Şi practic asta se întîmplă.”O modalitate de a măsura calitatea democraţiei este de a stabili dacă alegerile sînt libere şi corecte. La cum se întrevede viitorul electoral, ce puteţi spune?Septimius Pârvu: „Toată această harababură legislativă şi deciziile politice întîrziate ar putea avea un efect asupra modului în care sînt organizate alegerile. Dar nu vrem să ne antepronunţăm pentru că noi (Expert Forum) o să avem un raport după alegeri în care analizăm toate aspectele legate de procesul electoral, aşa că o să zicem după cum au fost alegerile.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Paula Erizanu a venit de la Chișinău pentru a participa la Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa, care, de doi ani, din cauza războiului, a devenit un proiect itinerant. Anul trecut s-a ținut la Batumi, în Georgia, anul acesta se desfășoară la București. Paula Erizanu a publicat pînă acum trei cărți. Un volum de nonficțiune, „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”, la Editura Cartier, un jurnal al protestelor din Republica Moldova din 2009, un volum de poezie, „Ai grijă de tine”, la Editura Charmides, și romanul „Ard pădurile”, apărut la Cartier. A coordonat, împreună cu Alina Purcaru, antologia în trei volume „Un secol de poezie română scrisă de femei”, apărută la Editura Cartier. A lucrat la Londra ca jurnalistă, a fost editor cultural pentru „The Calvert Journal” și a colaborat cu „The Guardian”, BBC, „Financial Times”, „London Review of Books”. Am vorbit cu Paula Erizanu despre interesul pentru Est declanșat odată cu începerea războiului, despre legăturile literare dintre Republica Moldova și România, despre cum e să scrii literatură la cald despre evenimente tragice în plină desfășurare.Paula Erizanu: „Interesul României pentru Ucraina a început odată cu interesul Statelor Unite pentru Ucraina. Deși România și Ucraina sînt vecine de atîta timp, uite că a trebuit să înceapă să se cunoască reciproc în această criză.”De ce e important ca, pe timp de război, scriitorii să continue să vorbească, să continue să participe la evenimente literare, să continue să cheme publicul spre literatură?Paula Erizanu: „Pentru că asta e meseria noastră. Și, dacă un scriitor simte nevoia să vorbească și să depună mărturie despre ceea ce se întîmplă, trebuie neapărat să o facă. Nevoia de poezie, de literatură a publicului e mai mare în perioade de restriște decît în perioade de confort. În Ucraina sînt scriitori care au devenit rockstaruri, ca Serhii Jadan, de exemplu, la lansările căruia vin sute de oameni și care urmează să-și lanseze un nou volum în una dintre cele mai mari săli din Kiev, cu mii de oameni. E clar că în perioadele de criză avem nevoie să ne simțim conectați unul la altul și literatura e tocmai acea formă de intimitate care ne unește și care ne ajută să ne simțim mai puțin singuri și mai puțin vulnerabili. Dar e și o formă de întoarcere la viața normală, de dinainte de criză.”  O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

În curînd se împlinesc doi ani de la invazia rusă în Ucraina. Cum a evoluat situaţia Ucrainei în acest timp, ce fac puterile Occidentale pentru a susţine ţara aflată în război, ce impact are în Federaţia Rusă moartea lui Alexei Navalnîi, cel mai important oponent al lui Vladimir Putin? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA).Angela Grămadă: „Ucrainenii vor milita în continuare pentru lucruri care sînt sacre pentru ei, naţiunea civică, integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa în luarea deciziilor de politică internă şi externă. Orice s-ar întîmpla, sînt ferm convinşi că vor rezista şi că vor avea într-un final victoria pe care şi-o doresc. (...) Ucrainenii înţeleg un lucru extrem de simplu, care pentru noi poate să pară complicat: dacă Rusia nu va fi înfrîntă şi se va merge spre o pace care le va fi impusă ucrainenilor de afară, de anumiţi parteneri, atunci Rusia va putea să revină, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, cu aceleaşi pretenţii faţă de Ucraina dar şi faţă de alte state asupra cărora a pierdut influenţa geopolitică.”De ce este important ajutorul Occidentului pentru Ucraina?Angela Grămadă: „Mobilizarea de resurse în favoarea Ucrainei nu se face neapărat doar în favoarea Ucrainei, ea se face pentru lumea democratică. Ucraina suferă pentru dezideratul ei formulat încă din 2013: Ucraina este o ţară europeană. Asta nu a plăcut Federaţiei Ruse. Dacă Ucraina pierde, pierde lumea democratică, nu doar Ucraina, pentru că Rusia nu se va opri.”

„Și-am să devin erou” de Gheorghe Erizanu este o culegere de texte despre actualitatea politică, socială, culturală din Republica Moldova, crizele majore din trecutul recent, pandemia și invazia rusească în Ucraina, declanșată în 2022. Sînt texte scrise la cald, pentru blog, în perioada 2017-2023. Ele rezistă în timp și compun un tablou al realității complexe din Republica Moldova. Eseistul, jurnalistul, editorul Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier din Chişinău, a venit în studioul Radio România Cultural să vorbim despre volumul său, despre cum se vede şi se trăieşte războiul din Ucraina cînd locuieşti atît de aproape de front dar şi despre perspectivele europene ale Republicii Moldova. Volumul „Și-am să devin erou” a apărut la Editura Cartier.Gheorghe Erizanu: „Blogul de fapt îl scriam pentru a reveni la un sistem de valori în cultură. De fapt asta mă interesează, fiindcă eu cred că cultura este salvarea unei naţiuni.”Cum vă raportaţi la războiul din ţara vecină şi care e atmosfera în Repubica Moldova?Gheorghe Erizanu: „Este un război postcolonial, imperialist. Noi, Republica Moldova, sîntem următorii, fiindcă dacă va cădea Odesa, Republica Moldova cred că în două zile va cădea şi ea. (...) O bună parte dintre cetăţeni se gîndesc ca, în cazul că se rupe linia frontului, să treacă Prutul. (...) Noi avem vorbitori de rusă, care locuiesc în Republica Moldova de 50, de 70 de ani şi care nu vor să vorbească nici un cuvînt în română. Refugiaţii ucraineni, care foarte mulţi erau din Odesa şi erau vorbitori de rusă, nu de ucraineană, atunci cînd voiau să întrebe ceva, pe stradă, primul lucru era Bună ziua, apoi îşi cereau scuze că trec la rusă şi în final spuneau Mulţumesc. Asta e diferenţa între ruşii care au venit din Ucraina şi ruşii care sînt în Republica Moldova.”Cum vedeţi evoluţia războiului?Gheorghe Erizanu: „Sper ca războiul să se sfîrşească în 2025, 2026, dar depinde foarte mult de ce efort va depune Europa pentru a susţine Ucraina. Dacă pierde Ucraina, Europa devine paria şi este la frontiera nemijlocită cu Rusia şi la cheremul ei. Dacă europenii vor înţelege, şansele ca ucrainenii să iasă victorioşi din acest război sînt mari.” 

Dacă Hamas nu eliberează toți ostaticii pînă în 10 martie (data la care începe Ramadanul, luna sfîntă a musulmanilor), Israelul va lansa o ofensivă terestră și în Rafah, au anunțat autoritățile israeliene. Rafah este orașul din sudul Fîșiei Gaza unde s-au refugiat aproximativ 1,3 milioane de oameni, mai mult de jumătate din palestinienii din Fîşia Gaza. În urma atacurilor organizaţiei Hamas din 7 octombrie 2023, peste 1.100 de oameni au fost ucişi şi peste 200 au fost luat ostatici în Gaza. Israelul a declanşat o ofensivă militară în urma căreia aproximativ 30.000 de oameni au fost ucişi. Ce șanse sînt pentru pauza umanitară în această zonă, cerută de mai multe state? Ce şanse sînt pentru eliberarea ostaticilor? Care sînt perspectivele pentru Gaza, în condițiile în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că „Israelul va menţine un control de securitate deplin asupra tuturor zonelor de la vest de râul Iordan”, reafirmîndu-și opoziția mai veche față de soluția celor două state? I-am întrebat pe Bogdan Nedea, analist de politică internaţională, şi pe profesorul Liviu Rotman, de la SNSPA, directorul Centrului de Studii Israeliene „Theodor Hertzl”. Bogdan Nedea: „E imposibil să crezi că nu vor exista victime civile [dacă Israelul va lansa ofensiva şi în Rafah]. Există şi 70.000 de răniţi, mulţi dintre ei în stare gravă şi, pe măsură ce ei vor fi privaţi de alimente, de ajutor medical, şi, dacă Rafah va fi asediată, numărul victimelor civile va creşte. Este vorba şi despre felul în care Hamas acţionează: Hamas întotdeauna şi-a ascuns luptătorii în rîndul civililor.” Liviu Rotman: „Sînt convins de tragedia din Gaza. Dar responsabilă de tragedia palestinienilor este exclusiv organizaţia teroristă Hamas, care foloseşte această populaţie pe post de scut uman şi îi ia şi din ajutoarele pe care le primeşte. (...) Guvernul israelian a făcut în ultima vreme nişte paşi iresponsabili. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu este ostaticul a doi miniştri extremişti care-i impun paşii. Ultima noutate este hotărîrea guvernului israelian de a nu-i lăsa pe arabi să urce la Muntele Templului, care este o treabă foarte gravă. (...) Exista un mic progres în privinţa unui armistiţiu, dar prim-ministrul israelian, din motive politice şi personale, a torpilat aceste tratative. ” O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural  

Conferința de Securitate de la München a avut loc în perioada 16-18 februarie. Discuțiile principale au vizat războaiele din Ucraina și Gaza. Președintele Volodimir Zelenski a făcut din nou apel la ajutor pentru Ucraina. Iar scena conferinței a fost marcată de prezența Iuliei Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, în ziua în care Rusia a anunțat moartea acestuia într-o închisoare din Siberia. Conferinţa de Securitate de la München nu este spaţiul de rezolvare a conflictelor. Dar ce poate face pentru pace? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  Ioan Stanomir: „Pentru pace, în momentul de faţă nu se poate face decît un singur lucru: să te înarmezi şi să învingi pe cîmpul de luptă. Atît. Pacea cu Federaţia Rusă se poate construi doar după ce Federaţia Rusă înțelege că nu poate cîştiga acest război. Deocamdată nu numai că nu crede că nu poate cîştiga acest război, dar are sentimentul că pe cîmpul de luptă anumite obiective pot fi îndeplinite. Nu obiectivul maximal al cuceririi Ucrainei, dar un obiectiv semnificativ al alipirii unor teritorii şi al împiedicării Ucrainei de a funcţiona ca un stat eficace.” Ce impact are vestea morții lui Navalnîi în Rusia, a descurajat și mai tare vocile opoziției sau, dimpotrivă, le-a înverșunat?  Ioan Stanomir: „Regimurile din Rusia au fost, cu rare excepţii, probabil prima preşedinţie a lui Elţîn şi sfîrşitul epocii lui Gorbaciov, foarte violente. Ele şi-au omorît întotdeauna opozanţii. (...) Rusia a fost mai mereu un regim represiv, dar gradul de acum de represiune e într-adevăr neliniştitor pentru că se apropie de represiunea din epoca sovietică.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În ultimii ani au apărut și au stîrnit interesul cititorilor mai mulți autori români de literatură pentru copii. Munca lor e complexă, majoritatea dintre ei se ocupă nu doar cu scrisul, ci adesea țin ateliere de scriere pentru copii, fac turnee de lecturi în școli, merg în zonele defavorizate, la copii care nu au văzut, poate, niciodată o carte scrisă pentru ei, strălucitoare și frumos colorată. În această ediție vorbim despre literatura pentru copii scrisă de autori români contemporani. Invitata Adelei Greceanu este Luminița Corneanu, autoarea cărții pentru copii „Cameleonul Cami pleacă în Tibet”, apărută la editura Vlad și Cartea cu Genius. Luminița Corneanu: „Este o poveste despre un copil care nu mai are chef să meargă la grădiniță pentru că nu mai vrea să învețe literele și cifrele. Și, printr-o magie, fuge cu prietenii lui de-acasă, pentru a ajunge în Tibet. Numai că, în oraș își dau seama că nu pot ajunge la gară pentru că nu pot citi panourile, fiindcă nu învățaseră la grădiniță literele.” Autorii de literatură pentru copii fac adesea ateliere de scris pentru cei mici, uneori în zone fără acces la cultură.Luminița Corneanu: „O chestiune care mă animă și îmi place la aceste ateliere este momentul cînd copiii capătă încredere pentru că un adult îi investește cu încredere. În momentul în care le spui uite, ai personajul ăsta, ce faci cu el, unde-l duci și copilul vede că poate să facă o poveste, cît de mică, dintr-o dată înflorește.”O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

De Ziua Națională a Lecturii ne întrebăm cine mai merge la bibliotecă și care e starea bibliotecilor publice din România, ce oferă aceste spații și ce ar putea să ofere. După 1989, din peste 16.500 de biblioteci publice s-au închis peste 8.000, aproape jumătate, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Legea spune că orice unitate administrativ teritorială trebuie să aibă bibliotecă. Adică orice localitate, oricît de mică. Dar se respectă legea? Bibliotecile depind de bugetele locale. În această situație, în ce măsură pot cumpăra cărți noi? Am întrebat-o pe Claudia Șerbănuță, specialistă în domeniu, cu doctorat în biblioteconomie în Statele Unite.Claudia Șerbănuță: „Legea bibliotecilor nu se respectă. Există peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale în țară iar noi avem sub 2.000 de biblioteci. (...) Anual se uită să se mai deschidă biblioteci, avem biblioteci care sînt deschise doar pe hîrtie, iar în realitate bibliotecarii nu sînt lăsați să-și facă meseria și sînt chemați pentru alte treburi administrative în primării. Însă, acolo unde oamenii își doresc cu adevărat, lucrurile se pot întîmpla și de-aceea putem vorbi în continuare de biblioteci publice și bibliotecari, inclusiv în mediul rural.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Recent, retailerul online Elefant a intrat în insolvenţă - e un semn îngrijorător pentru piața de carte, oricum anemică, din România. Acum un an Asociația Editorilor din România (AER) propunea un Pact pentru lectură și o ofensivă editorială împotriva analfabetismului funcțional, în țara cu cel mai scăzut consum de carte din Uniunea Europeană. În 15 februarie este Ziua Naţională a Lecturii. Avem nevoie de ea? Invitaţii noştri sînt: editoarea Eli Bădică, de la Nemira, coordonatoarea colecției de literatură română n’autor, Oana Doboși, co-fondatoarea librăriei independente „La Două Bufnițe” din Timişoara, şi Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România.Mihai Mitrică: „Cred că în fiecare lună dispare cîte un punct de vînzare de carte în ţară. (...) De Ziua Naţională a Lecturii, 15 februarie, ne prefacem ipocrit că ne pasă de cultură în România. Or, ca societate, nouă nu ne pasă de cultură, pentru că nu ies oamenii în stradă împotriva desfiinţării unei biblioteci sau a unei librării, nu facem cifre de audienţă extraordinare la evenimentele pe care le organizăm fie în librării, fie la tîrguri de carte.”Librăriile online pot înlocui librăriile fizice?Eli Bădică: „În nici un caz. Şi asta ne-a dovedit-o perioada pandemiei, a izolării, cînd au fost închise librăriile şi, deşi vînzările online au crescut, s-au dublat, chiar s-au triplat, nu au acoperit nici măcar 10% din vînzările în librăriile fizice.”Ce putem prelua din experienţa altor țări europene care au știut să promoveze lectura la nivel de politici publice?Oana Doboşi: „Am putea prelua modelul legislativ, nu trebuie să inventăm apa caldă. De exemplu preţul unic al cărţii sau cardurile pentru cultură pentru elevii de liceu, vaucherele culturale. Şi un mod diferit de a aborda lectura în şcoli. Trebuie renunţat la toate metodele care îngrădesc creativitatea.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural