Timpul prezent

2024 este considerat de analiști un an electoral istoric. Vor avea loc alegeri în zeci de țări din întreaga lume. Aproximativ jumătate din populația globului este așteptată la urne. În SUA și Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale, țările din Uniunea Europeană își vor alege reprezentanții din Parlamentul European. Alegeri vor avea loc și în Mexic, Venezuela, Iran, Taiwan, India, Pakistan, Indonezia. Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, explică mizele şi complexitatea acestui an electoral. Care vor fi mizele principale în ţările democrate? Raluca Alexandrescu: „Peste tot în Europa, pentru alegerile europarlamentare dar şi pentru celelalte alegeri care se vor desfăşura în diverse ţări europene, nivelul de trai şi costul vieţii vor fi printre cele mai importante mize electorale. Prin comparaţie, SUA nu mai stau aşa de rău. În ultimele luni, politicile economice iniţiate de administraţia Biden dau roade. Se observă o creştere economică peste aşteptări, o reducere a ritmului inflaţiei, o ameliorare mai ales a salariilor mici.” În Uniunea Europeană se vorbește de cîțiva ani deja despre iliberalism, despre partide populiste, discurs extremist și polarizarea societății. În ce măsură au cîștigat susținători partidele populiste în ultimii ani? Raluca Alexandrescu: „E din ce în ce mai complicat să definim populismul. La cîte clivaje găsim în interiorul acestor formaţiuni, singurul indicator care ne permite să clasăm o formaţiune drept populistă ar fi modul în care îşi elaborează discursul prin care ajunge la putere. Se spune din ce în ce mai des despre liderii populişti că sînt populişti pînă ajung la guvernare.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Călătorie într-o fotografie” se numește volumul de interviuri publicat de jurnalista Dia Radu la Editura Nemira. Este o colecție de 16 dialoguri cu personalități artistice, scriitori mai ales, construite pe o idee ingenioasă: toate pornesc de la fotografii alese de protagoniști și cresc în jurul poveștii surprinse cîndva de un aparat de fotografiat. Astfel, citim mărturii emoționante sau tulburătoare ale unor cunoscuți oameni din lumea culturală precum Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Svetlana Cârstean, Marin Mălaicu-Hondrari, Veronica D. Niculescu, Mircea Cărtărescu, Dan Grigore. Am vorbit cu jurnalista Dia Radu despre acest volum și despre ideea de la care a pornit. Dia Radu: „A fost o idee salvatoare. Am spus ce-ar fi dacă, rugîndu-i să-mi arate o fotografie de arhivă, ne-am putea opri asupra unui episod din viața lor care-a fost foarte important, care-a fost ca un soi de nod existențial, dar pe care s-a lăsat praful și împreună am putea să-i dăm viață din nou și să explicăm, poate, parcursul ulterior al intervievatului respectiv.”  O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. 46% cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decît acum, conform unui sondaj INSCOP. Ce regretă oamenii din acea perioadă? I-am întrebat pe Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), şi pe sociologul Mircea Kivu. Mircea Kivu: „Oamenii sînt nemulţumiţi de felul în care trăiesc, de felul în care sînt conduşi, sînt nemulţumiţi de lipsa de perspective. Cred că mai degrabă oamenii cînd spun că regimul comunist a fost bun, spun de fapt că nu sînt mulţumiţi cu ce se întîmplă acum.”Daniel Şandru: „Cred că e şi un eşec în a dezvolta politici publice în educaţie care să aducă adevărul despre perioada comunistă în atenţia generaţiilor mai noi.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Austria este de acord ca România și Bulgaria să intre în spațiul de liberă circulație, dar în etape și condiționat. Primul pas e așa-numitul „Air Schengen”, o formulă prin care mai întîi vor fi eliminate controalele vamale din aeroporturi. Condițiile pentru aderarea completă la spațiul Schengen: întărirea frontierelor terestre și preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Rufin Zamfir, de la GlobalFocus Center, expert în relații internaționale, explică poziţia Austriei şi perspectivele celor două ţări: „Nu aş numi-o o victorie şi m-aş feri să o numesc o înfrîngere. Aş spune că este un drept pe care România l-a cîştigat în momentul în care am negociat aderarea la UE. Este un efort susţinut de ţara noastră pe parcursul unui număr de ani mult mai mare decît ar fi fost normal. Este, deci, o recunoaştere a muncii pe care Bucureştiul a făcut-o.” Vom intra în Air Schengen pînă la finalul lui 2023? Rufin Zamfir: „Cred că România va accepta Air Schengen şi cred că România şi Bulgaria vor intra în prima fază în acest mini-Schengen, doar cu frontiera aeriană. Sper ca cele două guverne, cel de la Bucureşti şi cel de la Sofia, să aibă înţelepciunea să negocieze un termen ferm pentru accesul şi cu frontierele terestre şi ca acest termen să nu fie foarte îndepărtat.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Care e situația presei din România în pragul unui an în care țara noastră va avea toate tipurile de alegeri? Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează zilele acestea raportul „Starea mass-media în România, 2023”. Vorbim cu Cristina Lupu, director executiv CJI, şi cu jurnalista Diana Oncioiu de la publicațiile online „Dela0” și „Să fie lumină” despre situaţia financiară a presei, încrederea scăzută a publicului în presă, responsabilitatea jurnaliştilor, lupta inegală dintre cei care dezinformează şi cei care oferă informaţii verificate. Cristina Lupu despre raportul „Starea mass-media în România, 2023”: „Am plecat de la ideea că încrederea în jurnalism este la cel mai scăzut nivel la care a fost vreodată.” „Avem din ce în ce mai puțină presă mainstream care se ocupă de informarea publicului și care-i dă informații verificate și de context și nu doar comunicate de presă și declarații ale politicienilor”. Diana Oncioiu: „Noi încă trăim după paradigma în care presa e o afacere. Ori, eu cred că presa e un bun public şi nu sînt singura care crede asta. [...] E nevoie să dezvoltăm tot mai mult jurnalism explicativ, dar nu foarte greoi şi lung. Trebuie să ne găsim nişte instrumente ca informaţia noastră să ajungă mai repede la public. Altfel e foarte greu să te lupţi cu ştirile false.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Săptămîna aceasta are loc la Bruxelles summitul Consiliului European la care se va decide dacă Republica Moldova și Ucraina pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, așa cum a recomandat în noiembrie Comisia Europeană. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre un sprijin economic pentru Kiev. E nevoie de votul în unanimitate al celor 27 de țări membre ale UE pentru ca Moldova și Ucraina să înceapă negocierile de aderare. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și acordării unui nou ajutor economic Ucrainei. Negocierea sprijinului economic pentru Ucraina la summitul Consiliului European va avea loc în contextul în care Senatul Statelor Unite tocmai a blocat un nou sprijin pentru Ucraina, solicitat de președintele Joe Biden. Robert Lupiţu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”, vorbeşte despre mizele istorice ale Consiliului European din 14-15 decembrie de la Buxelles. Robert Lupiţu: „Uniunea Europeană a pus în centrul agendei sale procesul extinderii UE. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina a pus pe hartă subiectul aderării Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Istoria ultimilor 80 de ani ne arată că numai în momente de inflexiune s-au realizat lucruri măreţe: apariţia NATO şi a comunităţilor economice europene, după Al Doilea Război Mondial şi în contextul Războiului Rece, extinderea NATO şi a Uniunii Europene după căderea Zidului Berlinului. Şi acum avem acest război, de nedorit, dar care crează oportunităţi. Aşa a apărut tema extinderii şi aşa s-a racordat Republica Moldova la această temă.”O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Romanul „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili (nominalizat la International Booker Prize 2021) are în centru o școală pentru copii cu deficiențe mintale de la marginea capitalei Georgiei, Tbilisi. Personajul principal este o tînără de 18 ani, Lela, care rămîne în școala-internat, unde primește postul de paznic. În jurul ei se construiesc poveștile celorlalți copii, ale profesorilor și ale vecinilor. Întîmplările sînt relatate dintr-o perspectivă narativă care are ceva din privirea copiilor, un soi de inocență și prospețime combinate cu directețe și cruzime, adesea. Cartea ne oferă și o privire asupra societății georgiene de după destrămarea Uniunii Sovietice, destul de asemănătoare cu România anilor ’90. Deși poveștile copiilor din școala-internat sînt dramatice sau chiar tragice, din viața lor nu lipsește umorul. Am vorbit despre „Livada de peri” de Nana Ekvtimishvili cu editoarele sale din România, Anca Dumitrescu și Elena Marcu. Romanul a apărut la Black Button Books, în traducerea din georgiană a lui Oto Peikrishvili. Anca Dumitrescu: „Acasă cel adevărat rămîne un loc poate nu atît de frumos și apetisant, dar un loc în care sînt oamenii la care ții și unde e lumea pe care o cunoști cu adevărat.” Livada de peri din curtea internatului stă pe un pămînt îmbibat de apă, perele, deși mari și frumoase, de fapt sînt de nemîncat. Elena Marcu: „Livada de peri e o metaforă a felului realist în care copiii din carte văd lumea, a felului în care au învățat de mici că ceva care poate părea frumos, gustos, tentant, e de fapt putred și periculos. E o metaforă a maturizării forțate și a nevoii de a învăța să trăiești cu răul atît de aproape.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Programul „Timișoara Capitală Europeană a Culturii” se încheie oficial zilele acestea, în perioada 7-10 decembrie. Sub titlul „Timișoara 2023 la nesfîrșit” vor avea loc peste 90 de evenimente. Ce-a însemnat acest an pentru Timișoara? Ce rămîne în urma titlului de Capitală Europeană a Culturii? Ramona Laczko David, coordonatoarea proiectului Timișoara 2023, și Dana Sarmeș, fondatoarea Asociației Culturale Contrasens, vorbesc despre impactul numeroaselor evenimente culturale asupra orașului și cetățenilor. Ramona Laczko David: „Doar 5,5% dintre timișoreni nu au participat la nici o activitate culturală în ultimele 12 luni. Dorim să conturăm un plan de moștenire a programului de Capitală Europeană a Culturii. Centrul de Proiecte va continua cu o linie de finanțare numită Legacy, pe care sperăm s-o lansăm pînă la sfîrșitul acestui an și care va susține proiecte culturale în 2024. Cu siguranță efervescența anului cultural va avea reverberații și anul viitor.” Dana Sarmeș: „Ce-am auzit cel mai des de la invitații noștri străini a fost Nu credeam că-i atît de fain în România și-n Timișoara! Am învățat în acest an să dăruim mai mult și să lucrăm împreună. La începutul acestui proiect eram foarte dezbinați și fiecare avea impresia că e buricul pămîntului. După ce am dat cu nasul de adevărata muncă, am reușit să ne adunăm și să fim împreună. Acesta e cuvîntul care îmi rămîne după 2023: împreună.” O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Rezultatele testelor PISA din 2022 arată că doar 58% dintre elevii români înțeleg ce citesc, deci 42% dintre ei sînt analfabeţi funcţional. 49% dintre elevii români nu fac conexiuni matematice și 44% nu pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare. Elevi de 15 ani din 81 de ţări au fost testaţi la citire, matematică şi ştiinţe. România este pe locul 45. Iar în cadrul Uniunii Europene sîntem pe penultimul loc, pe ultimul loc fiind Bulgaria. Rezultatele sînt asemănătoare cu cele de la testarea precedentă, din 2018. Ministra educației, Ligia Deca, a concluzionat că „avem un sistem de educație rezilient și că, prin măsurile luate, am reușit să limităm efectele pandemiei”. Am comentat rezultatele testelor PISA şi reacţia ministrei educaţiei cu Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galați, şi profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.Doru Căstăian: „În timp ce în Franţa rezultatele sînt catalogate drept catastrofale şi primul impuls al oficialilor este să recunoască problema şi să propună imediat soluţii, la noi principala grijă pare să fie aceea de a fi asiguraţi nu numai că lucrurile nu sînt catastrofale, ci, că, în principiu, am mers chiar foarte bine, e nemapomenit că avem aceleaşi rezultate ca la precedenta testare. Pe mine asta mă îngrijorează, nu neapărat faptul că am stagnat, ci raţionamentul ministerial cum că măsurile luate în cadrul sistemului au dus sistemul înainte anulînd reculul produs de pandemie.”Ciprian Mihali: „Soluţia în acest moment nu este la profesori. Soluţia este la minister şi la toate acele comisii disciplinare, care stabilesc programele şi metodologiile. E nevoie de o reformă foarte curajoasă şi riscantă politic. Pentru că o asemenea reformă are consecinţe importante, printre care, bunăoară, plecarea din sistem a unor profesori şi formarea altora. Nu putem să periem întotdeuna în sensul firelor de păr corpul profesoral sau părinţii ca să le satisfacem orgoliile. E nevoie de o reformă a conţinuturilor, a manualelor şi a metodelor de predare. E nevoie de un efort naţional care nu se poate face decît de sus în jos şi nu invers.”  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Muzeele occidentale dețin numeroase obiecte care provin din fostele colonii și obiecte cumpărate sau primite de la persoane care le-au obținut în circumstanțe generatoare azi de controverse. Unele muzee au decis în ultimii ani să returneze o parte din acest patrimoniu țărilor de proveniență. Conform unui raport din 2018, peste 80% din patrimoniul african se află în afara Africii. Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a angajat în 2017 că va restitui patrimoniul african deținut de muzeele franceze. Germania şi Belgia îşi pun şi ele problema retrocedării obiectelor de patrimoniu care aparţin fostelor colonii de pe continentul african. O dispută între Grecia și Marea Britanie pe tema sculpturilor care au aparținut Partenonului şi care sînt expuse la British Museum durează de zeci de ani. Ce se întîmplă cu muzeele europene construite pe baza unor colecţii din fostele colonii? Istoricul Alin Ciupală: „Va fi foarte greu de găsit un singur răspuns. Avem mai multe răspunsuri pentru că avem mai multe întrebări. E foarte complicat. Nu cred că desfiinţarea unor asemenea muzee ar rezolva problema, dimpotrivă, ar adînci-o. Pe de altă parte, nici nu putem fi indiferenţi la toată această dezbatere. Trebuie să discutăm şi să găsim o soluţie.” Dragoş Neamu, muzeograf: „Discuţia despre retrocedare nu se pune numai în termenii unei reparaţii morale, ci se pune şi în termeni practici. Se doreşte această retrocedare tocmai pentru ca societăţile odinioară colonizate, fie că vorbim de Benin, de Congo sau de Egipt, să aibă posibilitatea să-şi cunoască istoria care, furată fiind, le-a fost inaccesibilă pînă acum.” Am discutat cu istoricul Alin Ciupală şi muzeograful Dragoş Neamu despre patromoniul din fostele colonii aflat în  muzeele fostelor puteri coloniale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural