Timpul prezent

De mai multe săptămîni, la Budapesta au loc proteste din ce în ce mai ample. Zeci de mii de oameni au manifestat și sîmbătă în capitala Ungariei, cerînd demisia premierului Viktor Orban. Liderul mișcării din stradă este Peter Magyar, fost aliat al Fidesz, partidul de guvernămînt, care acuză actuala conducere de corupție și-și propune să candideze la alegerile europarlamentare din iunie în fruntea unei formațiuni de opoziție la partidul lui Orban. Peter Magyar a publicat o înregistrare a unei conversaţii cu fosta sa soţie, Judit Varga, fostă ministră a justiției, în care aceasta vorbește despre încercarea unui consilier al şefului de cabinet al lui Orban de a interveni într-un caz de corupţie. Acuzațiile de corupție vin după un alt scandal, provocat de grațierea, în 2023, a unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie, scandal care a dus în februarie 2024 la demisia președintei Ungariei, Katalin Novák, și a lui Judit Varga din funcția de parlamentar. Ele au semnat în 2023 grațierea. Cum de aceste scandaluri, pe teme atît de diferite între ele, au scos lumea în stradă? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Raluca Alexandrescu: „E un efect, probabil, cumulativ al mai multor scandaluri care s-au adunat şi este, cred şi un efect cumulativ al unei uzuri a regimului lui Viktor Orbán, care se confruntă cu cea mai mare criză şi de credibilitate, şi politică, şi de imagine, şi-n plan intern, şi-n plan internaţional, de 14 ani, de cînd este la putere. Deci cred că există un efect conjugat al acestor crize care se multiplică şi care, pe de altă parte, se articulează şi-n jurul unei crize economice în care se afundă din ce în ce mai mult Ungaria.”Peter Magyar, cel care azi pozează în avertizor de integritate, a fost, pînă nu de mult, un om fidel puterii de la Budapesta, un apropait al partidului Fidesz pe care azi îl contestă, un reprezentant al sistemului corupt. E credibil acum cînd face aceste dezvăluiri?Raluca Alexandrescu: „Asta se întreabă mulţi de vreo lună şi jumătate încoace, de cînd a început să devină vocal pe scena publică. (...) Peter Magyar nu a ieşit neapărat la rampă cu un discurs fundamental diferit faţă de cel pe care probabil că îl susţinea în calitate de membru al Fidesz. A direcţionat critica împotriva regimului exact înspre acele puncte care par a rezona cu nemulţumirea populară şi care sînt legate de corupţie, de un sistem clientelar, pe care lumea începe să-l identifice din ce în ce mai mult cu regimul politic al lui Orbán, lucru care nu se întîmpla neapărat pînă acum doi ani, dovadă că Orbán a şi cîştigat alegerile acum doi ani cu un procent mai mult decît confortabil. Acesta cred că este punctul posibil de cotitură pe care pare să-l exploateze Magyar în momentul actual.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Ministerul Apărării Naționale a făcut publice primele două proiecte de lege privind apărarea națională. Legea apărării care e acum în vigoare a fost adoptată în 1994 și a suferit șapte modificări, ultima în 2011. E nevoie de modificarea legii apărării naționale? În proiectul pentru o nouă lege se folosește conceptul „amenințare hibridă”. Despre ce e vorba și cum poate interveni forța de apărare pentru a contracara o asemenea amenințare? L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”. Robert Lupițu: „În momentul în care vorbim nu de nevoia de a ne apăra, ci de nevoia de a descuraja, avem nevoie în egală măsură şi de forţă umană foarte bine calificată din perspectivă militară, şi de echipamente şi tehnică militară care să poată fi mînuită de soldaţi.” E util în Europa, în România, discursul despre posibilitatea unei confruntări NATO-Rusia sau doar stîrnește panică? Robert Lupițu: „Cred că e bine să avem o abordare realistă prin care cetăţenii să înţeleagă că pericolul nu este iminent dar nu este exclus, riscurile nu sînt iminente dar ele există. (...) Structurile militare NATO sînt obligate să opereze cu toate scenariile. Şi acum, fiindcă Rusia a declanşat acest război, sîntem în situaţia să ne punem problema cum ne-am descurca în scenariul în care ar avea loc un conflict. Însă, din moment ce Rusia nu a reuşit în 25 de luni să avanseze în aşa fel încît să cucerească Ucraina, în aşa fel încît să cadă Kievul, este clar că forţa armată occidentală descurajează Rusia şi trebuie să continuăm să descurajăm Rusia.” Apasă pe Play pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Scriitoarea Gabriela Adameșteanu va primi Premiul de Excelență la Gala Radio România Cultural din 22 aprilie, în semn de recunoaștere a importanței operei sale pentru literatura română contemporană. Gabriela Adameșteanu este creatoarea unui univers ficțional complex, locuit de personaje memorabile, cum e celebra Vica Delcă, din „Dimineață pierdută” sau Letiția Branea, al cărei destin este urmărit în mai multe romane. Un auz extrem de sensibil la limbaj și o privire capabilă să atragă în narațiune detalii semnificative pentru construcția atmosferei se împletesc cu observația psihologică rafinată și capacitatea de a construi structuri narative solide, calități care au impus-o pe Gabriela Adameșteanu, încă de la primele cărți, drept una dintre autoarele noastre cele mai importante. Citită și recitită azi, de generații diferite de cititori, tradusă în peste 15 limbi, literatura ei trece cu brio proba timpului și îi asigură autoarei locul printre prozatorii noștri canonici.Adela Greceanu a vorbit cu Gabriela Adameșteanu despre literatura ei dar și despre activitatea ei jurnalistică și civică.Gabriela Adameșteanu: „Personajul este motivul pentru care scriu. Iar motivul pentru care scriu romane uneori cam prea lungi este că nu mă-ndur să mă despart de personaje. Criticii și cititorii au observat că ele reapar din cărți mai vechi în cărți mai noi. Personajele devin pentru mine niște prezențe umane chiar, la fel ca oamenii pe care îi întîlnesc în realitate. (...) Trilogia Letiției e și o trilogie a vîrstelor, a vîrstelor unei femei de condiție medie, dar și a vîrstelor societății românești din 1975 pînă în anii pandemiei.”De la primul roman, „Drumul egal al fiecărei zile”, criticii au remarcat forța vocii în literatura dumneavoastră. Iar în „Dimineață pierdută”, roman polifonic, roman de limbaje, vocile personajelor devin mărci ale scrisului dumneavoastră. Ce presupune construcția pe voci a unui roman?Gabriela Adameșteanu: „Dacă mă concentrez, încep chiar să aud personajele, am senzația că le urmăresc și le aud. Îmi place să aud mai multe voci, pentru că adevărul nu aparține unei singure voci și nu aparține unei singure minți. Așa văd eu lumea: este o întretăiere de viziuni și nu există un adevăr unic, fiecare are o parte din ceea ce se construiește în relatarea unui fapt.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Mai multe organizații nonguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) legată de deciziile de implementare a Digital Services Act (DSA), regulamentul european care a intrat în vigoare în februarie 2024. În scrisoare se atrage atenția că unele dintre proiectele ANCOM „au toate șansele de a limita drepturi fundamentale, în special libertatea de exprimare”. Regulamentul DSA al Uniunii Europene vizează crearea unui mediu online sigur bazîndu-se totodată pe respectarea drepturilor fundamentale. Ce presupune implementarea directivei europene Digital Service Act în țările Uniunii Europene? Cum intervine regulamentul european pentru protecția consumatorilor și pentru păstrarea unui mediu online sigur? Ce se înțelege prin „conținut ilegal”? Le-am întrebat pe Nicoleta Fotiade, de la Mediawise Society, expertă în educație media și digitală, președinta International Association of Media Education, co-prezentatoare a podcastului „Amprenta digitală”, şi pe Sabina-Alexandra Ștefănescu, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet, expertă în securitate cibernetică.Nicoleta Fotiade: „Insistăm pe dialogul cu autorităţile statului înainte de punerea în aplicare a proiectelor de decizie, pentru că e foarte important cum pleci la drum. Drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare, principiul acesta de bază ar trebui să fie în vederea legiuitorului. Noi am recomandat o analiză de impact pe drepturile fundamentale al acestor politici, care nu a fost făcută. E foarte important ca toate aceste lucruri să fie luate în considerare, discutate, analizate ca apoi, pe termen lung, să avem parte de nişte reglementări cu adevărat constructive. 95% dintre încălcările online se fac pe platformle mari, nu pe bloguri mici, locale.”Cum intervine regulamentul european pentru protecția consumatorilor și pentru păstrarea unui mediu online sigur?Sabina-Alexandra Ștefănescu: „În primul rînd DSA caută să tragă la răspundere marile platforme online. Pentru platformele mai mici şi pentru platformele care nu au scop comercial există mult mai puţine îndatoriri şi mult mai puţine raportări pe care trebuie să le facă. Cînd vine vorba de marile platforme, o mare parte din textul regulamentului vorbeşte despre moderarea conţinutului, despre scrierea unor rapoarte care încearcă să facă o analiză a riscului pe care aceste platforme îl prezintă atît în privinţa dezinformării, cît şi în privinţa conţinutului ilegal şi raportarea măsurilor luate de acestea pentru a minimiza riscul, cred că o dată la doi sau trei ani.”  Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Germania a legalizat consumul de marijuana în scop reacreațional. Începînd din această lună, e legal să deţii pînă la 25 de grame de marijuana pentru uz personal sau să cultivi pînă la trei plante de canabis. Astfel, Germania devine a treia țară din Uniunea Europeană care legalizează consumul de canabis, după Malta și Luxemburg. Legalizarea consumului subminează puterea traficanţilor? Care sînt diferențele între consum de canabis în scop recreațional și utilizarea în scop medical a canabisului? I-am întrebat pe Alexandra Cârstea, fondatoarea asociației „Victoria mea“, prin care militează pentru legalizarea canabisului medicinal, şi medicul Costin Militaru, specializat în programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, co-autor al studiului „Politicile publice antidrog în România”.Costin Militaru: „Prin legalizare avem acces la substanţe controlate din punct de vedere calitativ. Pot fi controlate şi din punct de vedere cantitativ. Şi, ca utilizator de substanţe, atunci cînd ai o problemă medicală, poţi să accesezi un serviciu medical, psihologic sau social fără să mai ai stigmatul de drogat. În  momentul de faţă, ca dependent de substanţe, cînd accesezi, de exemplu, serviciul de urgenţă, 112, în caz de supradoză, în majoritatea situaţiilor, ambulanţa vine şi cu poliţia sau poliţia ajunge înainte. (...) Portugalia a dezincriminat consumul de substanţe în general, nu doar de canabis, şi, în 30 de ani, s-a observat că infracţionalitatea a scăzut, patologiile asociate consumului de droguri au scăzut şi numărul consumatorilor a scăzut.”Alexandra Cârstea militează pentru legalizarea canabisului de uz medicinal, a colaborat și la redactarea unui proect de lege în acest sens, Legea Victoria.Alexandra Cârstea: „Peste 80% dintre români sînt în favoarea legalizării canabisului în scop medical. Românii sînt pregătiţi, pacienţii nu numai că sînt pregătiţi dar de multe ori sînt foarte educaţi cu privire la alternativele pe care le au atunci cînd este vorba despre sănătatea lor iar comunitatea ştiinţifică ar trebui să-şi asculte pacienţii şi ulterior să-şi dea mîna cu ei şi să depună argumentele în sensul acesta în faţa legiuitorilor. (...) Am reuşit să ne coagulăm în prima federaţie din România a canabisului medicinal şi cînepii industriale. Vom face lansarea oficală în scurt timp. Acţiunile noastre de acum înainte vor fi concentrate şi unitare.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În Turcia au avut loc alegeri locale la sfîrșitul săptămînii trecute. În orașele mari au cîștigat candidații principalei formațiuni de opoziție, Partidul Republican al Poporului. În Istanbul a cîștigat un nou mandat actualul primar, Ekrem Imamoğlu, care se profilează ca un posibil rival al președintelui Recep Tayyip Erdoğan și ca potențial lider al opoziției. A fost o surpriză victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe? Ce spun aceste alegeri despre societatea turcă, în ce măsură este ea divizată între urban și rural, între valorile pro-europene, laice și cele religioase, tradiționale? L-am întrebat pe analistul politic Dragoș Mateescu, de la Institutul Diplomatic Român. A fost o surpriză victoria Partidului Republican al Poporului în marile orașe din Turcia?Dragoș Mateescu: „Din multe puncte de vedere, da. Analiştii, mai ales cei din interiorul Turciei, se aşteptau ca partidul de guvernămînt, AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării) să se mobilizeze şi să facă în aşa fel încît domnul Recep Tayyip Erdoğan să aibă satisfacţia recîştigării Istanbulului, dacă nu chiar şi a Ankarei. Dar apatia în rîndul membrilor AKP a fost reală şi, pe de altă parte, opoziţia s-a mobilizat foarte bine de data aceasta, nu ca la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2023, şi s-a mobilizat cu alţi lideri. Liderul partidului de opoziţie nu mai este domnul Kemal Kılıçdaroğlu, ci este domnul Özgür Özel, care e mult mai energic şi mai tînăr. Mă refer la Partidul Republican al Poporului, marele cîştigător.”Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

La „Timpul prezent” tratăm de obicei teme serioase. De 1 aprilie vă propunem o temă foarte serioasă: umorul. S-a schimbat anotimpul. S-a schimbat și ora. Se schimbă vremea. Dar se schimbă și vremurile. Nu neapărat acum, nu neapărat de 1 aprilie, ci așa, în general. Unele farse sau glume la care rîdeam acum 20 de ani nu mai stîrnesc azi nici măcar un zîmbet. Mai știm să rîdem? Despre mecanica umorului vorbim cu doi profesioniști ai genului: Toni Grecu, unul dintre fondatorii grupului Divertis, şi Remus Boldea, co-prezentator al podcastului „RSS Reloaded”, autorul volumului de povestiri „A râs și tata”. Umorul era înainte de 1989 o formă de frondă, o reacție la sistem. Rîdem la fel cînd totul e permis?Toni Grecu: „Aia a fost cea mai importantă schimbare în mentalul colectiv. Pentru că, odată cu libertatea de mişcare şi cu libertatea economică, rîsul a devenit liber. Rîsul e cea mai la îndemînă formă de manifestare a spiritului critic, sîntem născuţi cu asta. Rîdem de ce nu ne place, de ce este ieşit din matcă. Spiritul nostru critic se manifestă şi prin rîs, printre altele. Şi atunci, în 1990, spiritul nostru critic a luat-o razna pentru că am început să rîdem fără măsură, de orice şi de oricine. Am fost într-o derivă totală, din care n-am ieşit nici în ziua de astăzi. (...) Cînd umorul politic dispare, înseamnă că e o problemă în politica respectivă. Nu poţi să faci umor politic fără politică. Or, România este în situaţia asta.”Cum e să faci umor, cum poţi să fii subversiv în delină libertate, cînd nu ai cenzură?Remus Boldea: „Umorul pe care-l practic în textele mele sau cînd spun anecdote este auto-umorul, umorul faţă de propria persoană, luarea în rîs la persoana I, umorul de tip Woody Allen. Îmi place să intru în capul omului care sînt acum sau care am fost la un moment dat, mai ales în perioada adolescenţei, şi să văd lucrurile amuzante şi, mai ales, lucrurile care de obicei sînt considerate de oameni tragice. Adică îmi place să văd ce e amuzant la înmormîntarea unui prieten foarte bun sau ce e amuzant atunci cînd ai un eşec în dragoste care-ţi lasă o suferinţă imensă. Pentru mine ceva e cu atît mai amuzant cu cît fundalul pe care se petrece povestea aceea e un fundal tragic. Trebuie să-ţi iei libertatea să rîzi de moarte.” Toni Grecu explică (limpede) de ce nu se mai face satiră politică.  Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Teodora Coman, George State și Radu Vancu sînt cei trei poeți nominalizați la premiul Radio România Cultural pentru poezie. Am stat de vorbă cu ei despre cărțile lor publicate în 2023 și despre cum au primit vestea nominalizării.Teodora Coman a publicat anul trecut volumul „piesă de rezistență”, la Editura Nemira, în colecția Vorpal, o carte care pune în centru corpul în sala de fitness, în căutarea validării de către ceilalți, și totodată chestionează tăios presiunile care vin asupra lui în lumea contemporană. Un volum muncit ca un corp la sala de sport, un corp de cuvinte.Teodora Coman: „Am tot revenit, am tot șlefuit. Așa se face munca asta. Iei distanță, revii, corectezi. E metoda clasică, nu e nici un secret. Dar, într-adevăr am revenit pe text aproape cu duritate, așa cum se procedează la sport: nu te menajezi, cînd ridici greutatea, o ridici, nu te prefaci c-o ridici.” George State este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru poezie cu volumul „Sarx”, apărut la Editura Nemira, în colecția Vorpal. George State e și traducător, a transpus în română opera poetică integrală a lui Paul Celan și a tradus o selecție din poezia lui Georg Trakl. În „Sarx” îl vedem în ambele ipostaze. A avut ideea de a revizita cîțiva poeți din canonul universal și de a-i aduce într-o formulă poetică actuală, formulă ce se bazează pe vocile și temele lor. Totodată, poetul-traducător chestionează prin acest volum noțiunea de originalitate.George State: „Ideea acestei cărți, Sarx, a fost să-mi inhib vocea. E o întrebare: e important ca un scriitor, ca un poet să aibă o voce, să fie recognoscibil imediat pe pagină, sau să fie la răspîntia și să fie depozitarul și cutia de rezonanță a unor voci străine? Nu știu. Pariul pentru mine în ceea ce privește această carte a fost tocmai de a nu avea o voce, de a împrumuta mai multe voci și de a nu fi original.”Radu Vancu este nominalizat la premiul Radio România Cultural pentru poezie cu volumul „Kaddish”, apărut la Casa de Editură Max Blecher. Radu Vancu pornește de la o poveste reală și cutremurătoare. Poetul Radnóti Miklós a fost ucis de naziști și aruncat într-o groapă comună. Soția lui, Fanni Gyarmati, îl recuperează din groapa comună și-i găsește în buzunarul de la piept carnetul cu ultimele poezii. „Kaddish” e un lung poem despre memorie, despre credința în puterea poeziei de a recupera totul și despre puterea poeziei de a învinge moartea.Radu Vancu: „Cam asta am cerut poeziei, să fie un fel de înger pronominal, un fel de îmbrățișare, care să adune la un loc oameni, de-o parte și de cealaltă a morții și să facă din moarte un detaliu. Și, oricît de patetic sună, cred că așa se întîmplă lucrurile, cred că poezia chiar are forța asta.” Apasă butonul PLAY! pentru a asculta întreaga emisiune.O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

70% dintre români consideră că toate familiile ar trebui protejate de lege, inclusiv familiile formate din persoane de acelaşi sex. Acesta e unul dintre rezultatele sondajului „Ce cred românii despre nevoia de protecție și recunoaștere a familiilor LGBT din România?”, realizat în martie 2024 de Cult Research, la solicitarea Asociaţiei ACCEPT. Am discutat rezultatele studiului împreună cu Florina Presadă, directoarea executivă a organizației ACCEPT, şi Victor Ciobotaru, reprezentantul unei familii LGBT.  Florina Presadă: „Rezultatele bune din acest studiu au venit în ciuda lipsei unui discurs care să reprezinte corect comunitatea LGBT de la nivel politic, au venit în ciuda vocilor care demonizează sau atacă această comunitate, de foarte multe ori pentru capital de imagine sau capital electoral. Şi, cu toate acestea, vedem această schimbare. Iar schimbarea cea mai mare poate că nu este atît în numărul crescut de români care susţin egalitatea în drepturi pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex, cît în numărul românilor care sînt acum dispuşi să asculte. Aici este cîştigul cel mai mare. Asta arată o schimbare mult mai profundă în societate, în ciuda vocilor care aleg să se exprime în mod violent la adresa comunităţii LGBT.” La întrebarea dacă în România căsătoria civilă ar fi legală pentru cuplurile formate din persoane de același sex, ce impact considerați că ar avea asupra vieții dumneavoastră?, 66% au răspuns „nici un impact”, 6% au răspuns „impact pozitiv”. Cît de pregătită este societatea românească să accepte legalizarea căsătoriei pentru persoane de același sex? Victor Ciobotaru: „Avînd la îndemînă rezultatele acestui studiu, putem afirma fără teama de a greşi că societatea românească este pregătită pentru a oferi drepturi egale pentru toţi cetăţenii, în ciuda afirmaţiilor din ultima vreme că societatea nu e pregătită, afirmaţii care au venit din sfera politică. Societatea românească înţelege nevoia de protecţie pentru familiile formate din persoane de acelaşi sex. Românii au capacitatea de a înţelege că familiile formate din persoane de acelaşi sex nu cer lucruri extraordinare, ci cer drepturi de bază: dreptul de a putea să-şi viziteze partenerul sau partenera la spital, în cazul unor probleme de sănătate, dreptul de a se moşteni unul pe celălalt, în caz de deces, dreptul de a putea cumpăra o casă sau de a avea un credit împreună – lucruri de bază, pe care orice persoană care are o relaţie sau care are o familie, indiferent de orientarea sexuală, poate să le înţeleagă. Este evident şi nivelul de empatie care a crescut în rîndul românilor. Societatea este pregătită, clasa politică este mai puţin pregătită.”  Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral! O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Rețeaua Națională a Muzeelor din România a anunțat că va organiza și în 2024 Noaptea Muzeelor, deși inițial intenționa să suspende evenimentul în acest an. Pînă în 19 aprilie muzeele din toată țara se pot înscrie pentru a participa la eveniment. Sectorul muzeal reclamă de multă vreme inechități salariale în comparație cu alte categorii bugetare similare. Care e situaţia muzeelor şi muzeografilor, e timp pentru organizarea evenimentului programat pentru 18 mai, ce vă propuneți pentru Noaptea muzeelor la sate? I-am întrebat pe președintele Rețelei Naționale a Muzeelor, Ciprian Ștefan, director al Muzeului Astra din Sibiu, şi pe muzeograful Dragoș Neamu, manager al evenimentului „Noaptea muzeelor la sate”. Care a fost motivul pentru care aţi ezitat să organizați anul acesta Noaptea Muzeelor?Ciprian Ştefan: „În primul rînd, această inechitate care persistă în sectorul cultural din România, în special în cel muzeal. Încă nu sîntem sută la sută hotărîţi. Noi am pornit Noaptea Muzeelor avînd în vedere anunţul doamnei ministru (Raluca Turcan). Fiind şi consilierul onorific al dînsei, ştiu că avem inclusiv aviz de la Ministerul Finanţelor, aşa cum declara şi dumneaei, că această creştere de 20% va veni începînd cu 1 aprilie şi sperăm că această creştere, normală, de altfel, va veni pînă în 20 aprilie. ” Vor veni muzeografii alături de Reţeaua Naţională a Muzeelor la Noaptea Muzeelor, eveniment care presupune eforturi de organizare, în condiţiile în care persistă discuţiile despre inechităţile salariale? Dragoș Neamu: „Există o masă critică de muzeografi nemulţumiţi care încă sînt în expectativă, încă, dat fiind experienţele anterioare, au un pesimism cronic, aproape, care nu-i lasă să dea curs valului de optimism care vine dinspre noi, conform căruia creşterile salariale vor fi o realitate. Şi-atunci stau într-o zonă de expectativă, de non-combat şi este posibil ca mulţi dintre ei să protesteze în feluri care le stau la îndemînă şi care sînt legitime. Aşa că mă aştept chiar la iniţiative culturale, un fel de flash mob-uri, de proteste, care nu sînt în zona noastră de control, a Reţelei Naţionale a Muzeelor, dar nici nu le putem opri şi nici nu vrem asta.”Dragoş Neamu, manager al evenimentului Noaptea muzeelor la sate: „Urmăresc anul acesta să realizez un monument pentru Elisabeta Rizea. Face şi aşa ceva Noaptea muzeelor la sate: corectează mari erori şi nedreptăţi istorice care li se fac unor personaje emblemă, care înseamnă foarte mult pentru cultura şi civilizaţia românească.”  Apasă butonul PLAY pentru a asculta interviul integral!O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural