Timpul prezent

Din octombrie 2019 scriitoarea Raluca Nagy trăiește la Saigon. Recent, a publicat în  “Observator cultural“ un eseu-serial despre Vietnam, un jurnal cu observații despre o lume atît de diferită de lumea noastră și, totodată, atît de asemănătoare cu România de dinainte de 1989, în care autoarea a copilărit. Textul se numește “După 30 de ani“ pentru că este și despre cum, în Vietnam, și-a regăsit copilăria. Raluca Nagy este de profesie antropolog și literatura ei, ficțională sau nonficțională, beneficiază din plin de privirea cercetătorului. Raluca Nagy vorbește la “Timpul prezent în literatură“ despre eseul său dedicat Vietnamului, dar și despre cît de bine a gestionat această țară situația generată de pandemie.Un produs Radio România Cultural.

Cum reacționează liderii politici din diferite părți ale lumii la anunțurile legate de descoperirea vaccinurilor anti-Covid-19? Ce impact are asupra oamenilor felul cum politicienii gestionează veștile legate de descoperirea vaccinurilor? Invitata noastră este Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Un produs Radio România Cultural.

Cum afectează pandemia viața femeilor? Cum e să lucrezi de la domiciliu și să ai și copiii acasă, preșcolari care nu mai merg la grădiniță sau școlari care fac cursurile online și trebuie ajutați și supravegheați? De ce societatea consideră în continuare că treburile casnice și îngrijirea copiilor sînt sarcini care revin în primul rînd, dacă nu cumva exclusiv, în responsabilitatea femeii? Cum am putea ajunge la o împărțire echitabilă a muncii casnice, la parteneriat în viața privată? Pandemia pune o presiune și mai mare pe umerii femeilor. Invitatele noastre sînt activista Miruna Pantel, de la Centrul FILIA, și jurnalista Ana Maria Ciobanu de la „Decât o Revistă“.Un produs Radio România Cultural

Zeci de organizații culturale din toată țara semnează o scrisoare cu observații și propuneri pentru îmbunătățirea schemei de ajutor de stat pentru sectorul cultural care a fost anunțată de Guvernul României. Este vorba despre 100 de milioane de euro care vor ajunge la entități private din domeniul cultural sub formă de granturi. Comentăm acest proiect de sprijin din partea statului cu Rarița Zbranca, director de programe la Centrul Cultural Clujean, și Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România.Un produs Radio România Cultural.

În 23 noiembrie se împlinesc 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți poeți europeni postbelici: Paul Celan. Născut la Cernăuți într-o familie de evrei germanofoni, a trecut prin tragedia Holocaustului, a fost trimis într-un lagăr de muncă forțată iar părinții săi, deportați în Transnistria, au fost uciși. Între 1945-1947 Paul Celan se refugiază la București, după care locuiește cîteva luni la Viena și, din 1948 se stabilește în Franța. A scris cea mai mare parte din opera sa în limba germană, limba maternă și, totodată, limba celor care i-au ucis părinții. Poetul și universitarul Radu Vancu vorbește despre semnificația operei lui Celan pentru poezia europeană, despre receptarea sa în spațiul românesc și despre traducerea operei sale poetice în română realizată de George State și apărută la Polirom.Un produs Radio România Cultural

Pentru a limita pandemia mai multe țări au impus, din nou, restricții. Printre altele, au închis unitățile comerciale considerate „non esențiale”. De pildă, librăriile... Oamenii continuă să cumpere cărți de pe platforme online, cum ar fi Amazon. În detrimentul micilor librării, a comerțului de proximitate. În Franța, mai multe librării independente, edituri, scriitori și artiști s-au solidarizat și au inițiat un boicot împotriva gigantului Amazon, care face concurență neloială librăriilor. Dincolo de acest protest, ce se poate face pentru a salva librăriile? I-am întrebat pe Oana Doboși (co-fondatoare a librăriei La două bufnițe din Timișoara) și pe scriitorul & jurnalistul Matei Vișniec (Paris). Un produs Radio România Cultural. 

Cele două state s-au opus prin veto adoptării cadrului financiar multianual al Uniunii Europene și planului de redresare economică.  Ungaria și Polonia sînt vizate de procedurile articolului 7 al Tratatului UE cu privire la respectarea statului de drept. Or, Uniunea Europeană a condiționat acordarea fondurilor de relansare de respectarea standardelor democratice. Pentru a evita aplicarea acestor condiționalități Budapesta și Varșovia blochează adoptarea bugetului european. Corigenții la democrație vor fonduri europene - necondiționat. Cum poate fi depășit acest blocaj? L-am întrebat pe politologul Dragoș C. Mateescu.Un produs Radio România Cultural.   

Maia Sandu a cîștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova reușind să-l învingă la scor pe actualul președinte Igor Dodon. Confruntarea s-a purtat în contextul crizei sanitare generate de pandemia de covid-19 și pe fondul unor atacuri politice dure în timpul campaniei electorale. Cu Maia Sandu președinte Republica Moldova se înscrie pe direcția europeană. Care sînt așteptările din partea celor care au ales-o? Cum își va exercita mandatul în contextul unei majorități ostile în Parlament? Și ce se va schimba în relația dintre România și Republica Moldova? Despre asta vorbim cu istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.Un produs Radio România Cultural

Donald Trump nu și-a recunoscut încă înfrîngerea după alegerile din 3 noiembrie, deși contracandidatul său democrat Joe Biden a obținut cu peste patru milioane de voturi mai mult și a cîștigat și votul marilor electori. Donald Trump a anunțat deja că va intenta procese pentru fraudarea alegerilor în mai multe state. Între timp, mai mulți șefi de stat l-au felicitat deja pe Joe Biden pentru cîștigarea alegerilor. Cum arată lumea după Donald Trump? Va reveni America la multilateralism? Care sînt prioritățile pentru noul președinte ales? L-am întrebat pe Bogdan Nedea. Un produs Radio România Cultural.

Cum ar arăta Londra fără Borough Market? Sau Viena fără Naschmarkt? Sau Istanbul fără marele bazar? Dar Bucureștiul fără Obor? Se închid piețele. O măsură menită să combată pandemia. O lovitură pentru cei care vor să-și facă aprovizionarea cu legume proaspete și pentru micii producători. Agricultorii spun că supermarketurile care rămîn deschise capătă un avantaj competitiv nemeritat din partea autorităților. Dincolo de valoarea economică pe care o produce piața are și o semnificație culturală: e loc de întîlnire, de schimb, punct nodal al orașului. Piața e o instituție esențială, de neînlocuit, spun antropologii Monica Stroe și Florin Dumitrescu. Cum o putem salva?Un produs Radio România Cultural.