Timpul prezent

Tot mai multe supermarketuri renunță la casele de marcat convenționale și introduc sistemul self check-out. Automatizarea îi împinge pe foștii lucrători către inutilitate. Iar consumatorii se văd nevoiți să facă ei o parte din treaba casierelor/casierilor.  Un fenomen banalisim și răspîndit deja de multă vreme care însă suscită tot felul de polemici și angoase în România. Am vorbit despre asta cu doi buni cetățeni & consumatori: Anda Zahiu (de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată) şi Florin Dumitrescu (antropolog, lector la Universitatea Transilvania din Braşov).   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ce impact au texte fundamentale ale feminismului, ajunse în limba română destul de tîrziu, după zeci sau chiar sute de ani, asupra literaturii și gîndirii? Există „scriitură feminină”? De ce condiții e nevoie ca ea să apară? Cum te raportezi ca autoare la reperele aduse în gîndire de filozoafe și teoreticiene? Am întrebat-o pe scriitoarea Laura T. Ilea, doctor în filozofie și în literatură comparată, lector la Departamentul de Literatură comparată al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

Președintele sîrb Aleksandar Vucici și premierul kosovar Albin Kurti s-au întîlnit la Bruxelles pentru a discuta despre un acord propus de Uniunea Europeană pentru normalizarea relațiilor dintre cele două țări. Documentul prevede, între altele, recunoașterea de către Serbia a integrității teritoriale a fostei sale provincii Kosovo, recunoașterea reciprocă a documentelor și simbolurilor naționale şi de asemenea prevede ca Serbia să nu blocheze aderarea Kosovo la nici o organizație internațională, inclusiv la UE. Care e stadiul negocierilor dintre Serbia și Kosovo? De ce Serbia și Kosovo trebuie să decidă pînă în martie dacă semnează acordul propus de comunitatea internațională? Am întrebat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă, cercetătoare a spațiului ex-iugoslav.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Peste 70 de ONG-uri cer Parlamentului să voteze proiectul de lege care introduce vîrsta de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt valid în cazul relațiilor sexuale cu minori. Petiția semnalează că sînt „numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimțite cu bărbați adulți”. De ce e important să se stabilească acest prag de 16 ani ca vîrstă minimă pentru consimțămînt în cazul relațiilor sexuale cu minori? Știm care e amploarea fenomenului infracțiunii sexuale cu victime minore în România? Am întrebat-o pe Mihaela Săsărman, de la Asociația Transcena.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ministra educației Ligia Deca a prezentat noua variantă a proiectului legilor educației, variantă lansată în dezbatere publică pentru 10 zile. Abandonul școlar, accesul inegal la educație de calitate, analfabetismul funcțional se numără printre cele mai mari probleme ale sistemului de educație de la noi. Ce soluţii propune noua lege? Am întrebat-o pe Dana Papadima, profesoară, directoarea unei școli private din București.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ministerul Culturii a elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează un regim fiscal distinct pentru persoanele care lucrează în domeniul culturii. E vorba de „Statutul lucrătorului cultural profesionist”, o lege așteptată mai ales de lucrătorii independenți, adică cei care nu se bucură de contracte stabile de muncă și care sînt tot mai numeroși. Dar ce înseamnă, mai exact, „lucrător cultural profesionist”? Și cum îi protejează acest proiect legislativ? Le-am întrebat pe Iulia Popovici, care a lucrat la elaborarea „Statutului...” şi pe Raluca Iacob, expert în politici culturale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural 

Se împlinește un an de cînd trupele ruse au invadat Ucraina. Cum ne raportăm la literatura rusă, la marii clasici dar și la autorii contemporani în contextul războiului declanşat de Rusia? Îi tratăm pe toți la fel sau e nevoie de raportări distincte? Ar trebui ca în momente de criză, cum e acest război, artiştii, scriitorii să ia atitudine, chiar cu riscul de a-și pierde libertatea sau viața? Le-am întrebat pe Oana Stoica, jurnalistă şi critic de teatru, şi pe Justina Bandol, traducătoare de rusă şi engleză. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

Știri alarmiste au apărut în presă legate de posibile consecințe ale dragării canalului Bîstroe de către ucraineni. Unii politicieni români vorbesc despre dezastru ecologic. Comisia Europeană a cerut informații de la Ucraina cu privire la aceste lucrări pe canalul Bîstroe și brațul Chilia. Ucraina a răspuns că face operațiuni de dragaj operațional la porturile de pe Dunăre, dar nu plănuiește lucrări majore pe brațul Chilia sau canalul Bîstroe. În absența unor informații concrete despre lucrările pe care le face Ucraina pe șenalul navigabil și a unor studii asupra impactului ecologic, vorbim despre sindromul drobului de sare, e de părere Adrian Stănică, directorul Institutului Național Român de Geologie Marină și Geoecologie (GeoEcoMar). El spune că dragajele de întreținere sînt firești. Și că ar fi nevoie de o comisie permanentă de experți din România și din Ucraina care să lucreze împreună pentru a măsura impactul lucrărilor din Delta Dunării. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

Președintele rus Vladimir Putin a abrogat un decret care prevedea, între altele, „soluționarea problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”. Pe de altă parte, președintele american Joe Biden, în discursul său de ieri de la Varșovia, a invitat asistența s-o aplaude pe președinta Moldovei, Maia Sandu, și, după discurs, a avut o întîlnire cu ea. Care e situaţia Republicii Moldova în acest context tensionat? L-am întrebat pe publicistul și scriitorul Vitalie Ciobanu, de la Chişinău.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Discursul despre starea națiunii rostit de președintele Federației Ruse ar fi trebuit să aibă loc, potrivit tradiției, cîndva spre sfîrșitul anului trecut. Însă Vladimir Putin l-a amînat. În decembrie 2022, așa-numita „operațiune militară specială” cam bătea pasul pe loc, ba chiar bătea pasul înapoi, căci armata ucraineană reușise să elibereze o parte din teritoriile sale ocupate abuziv de Rusia. Nici acum Vladimir Putin nu prea are cu ce se lăuda în plan militar. Iar în politica internațională, Rusia are statut de paria. Ca să nu mai vorbim de faptul că luni, președintele american Joe Biden s-a dus la Kiev, după o călătorie de 10 ore cu trenul prin Ucraina aflată sub atac, și s-a întîlnit cu Volodimir Zelenski. O vizită istorică în care a dat asigurări că Occidentul va sprijini Ucraina atîta timp cît este nevoie.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural