Timpul prezent

Persoanele care destabilizează sau subminează suveranitatea și independența Republicii Moldova vor putea fi sancționate de Uniunea Europeană. Cadrul de măsuri restrictive a fost adoptat la nivelul Consiliului Uniunii Europene la solicitarea Republicii Moldova. Sancțiunile presupun înghețarea activelor și interdicția de călătorie în UE pentru persoanele vizate. Vor putea aceste măsuri să protejeze mai bine Republica Moldova? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cum s-au schimbat raporturile oamenilor cu munca de-a lungul vremii? Ce mai înseamnă munca pentru lumea noastră? Ce s-a cîștigat, ce s-a pierdut odată cu posibilitatea de a lucra de acasă? Am întrebat-o pe Anda Zahiu, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Există deschidere în presa literară pentru cei mai tineri critici literari? Ce concepte din critica practicată în alte spații academice au adoptat aceștia? Cum se raportează la ce scriu poeții și prozatorii din aceeași generație cu ei? Se gîndesc la public atunci cînd scriu în presa culturală? L-am întrebat pe Victor Cobuz, de la „Observator cultural”, drd. al Facultății de Litere din cadrul Universității din București.O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Ar putea înlocui inteligenţa artificială munca jurnaliştilor? Cît de îndreptăţite sînt temerile? Există riscul să crească în amploare fenomenul fake news din cauza apariției roboților care generează conținut? Cum facem să avem o societate educată, responsabilă, cu indivizi capabili să discearnă între surse credibile şi surse de fake news? I-am întrebat pe Teodor Tiţă, editorialist la „Dilema veche”, şi pe Radu Uszkai, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, face o vizită la București unde discută cu omologul său Lucian Bode despre traficul de migranți în Uniunea Europeană și protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene. Gerhard Karner s-a opus aderării României la spațiul Schengen, anul trecut. Ministrul Karner a spus, miercuri, că nu poate avansa o dată clară pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi că sistemul de protecție la frontiera externă a Uniunii Europene este nefuncțional. „România şi Austria ar trebui să-i ceară Comisiei Europene sprijin legislativ și financiar pentru frontiere mai sigure”, a mai spus politicianul austriac. Ce înseamă de fapt frontiere externe mai sigure? Ce e opțiune politică şi ce e deficienţă tehnică în argumentul Austriei de a se opune aderării României la spațiul de liberă circulaţie? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural

Mircea Cărtărescu este cîștigătorul „Los Angeles Times” Book Prize la categoria ficțiune, cu romanul „Solenoid”. Scriitorul român s-a întors recent dintr-un turneu american de promovare a acestei cărți. L-am invitat la „Timpul prezent” să vorbim despre premiul obținut, despre cum a fost întîmpinat de fanii din San Francisco, Seattle, Dallas, Houston și New York, dar și despre literatura lui și mizele etice și estetice ale romanului „Solenoid”.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) vor analiza felul cum a tratat postul România TV moartea și boala jurnalistei Iulia Marin. Zeci de redacții, jurnaliști, organizații nonguvernamentale, asociații medicale au semnat un apel prin care denunță discursul incitator la ură și discriminare față de persoanele cu suferințe psihice practicat de respectivul post TV. Ce instrumente are la dispoziție CNA pentru a sancționa astfel de derapaje? Unde se termină libertatea de expresie și începe defăimarea, discriminarea, incitarea la ură? L-am întrebat pe Mircea Toma, membru în CNA.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell este un memoir, o culegere de texte autobiografice în care autoarea irlandeză scrie despre cîteva episoade din viața ei cînd s-a aflat la un pas de moarte. Sînt povești tulburătoare, care, însă, celebrează viața și relațiile interumane, în ciuda fragilității și vulnerabilității noastre. Am vorbit despre această carte cu traducătoarea ei, Mihaela Buruiană, și cu redactorul cărții, Alexandra Turcu. „Exist, exist, exist” de Maggie O’Farrell a apărut la Editura Pandora M, în colecția ANANSI. Maggie O’Farrell e autoare de romane, a cîștigat cîteva premii prestigioase, între care National Book Critics Circle Award for Fiction și Women’s Prize for Fiction pentru romanul „Hamnet”.  O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Bolile psihice sînt încă asociate cu un stigmat puternic în societatea românească. Nu știm ce sînt, nu știm să le recunoaștem, nu știm cît de grave pot fi, nu știm să cerem ajutor cînd e cazul, ne e rușine sau frică, îi etichetăm cu lejeritate pe cei în suferință psihică. Ne lipsește educația psihologică. Depresia, tulburarea bipolară sînt boli grave, care pot duce la moarte. Care sînt principalele simptome ale lor, care sînt semnele că ar trebui să cerem ajutor de specialitate? Ce declanșează bolile psihice grave? De ce sînt încă stigmatizate? Ce înseamnă să te lupți cu depresia? Am întrebat-o pe Cristina Darie, medic rezident psihiatru la Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” din Galați. De asemenea, puteţi asculta în această ediţie fragmente dintr-un interviu cu Andrew Solomon, autorul cărții „Demonul amiezii. O anatomie a depresiei”, apărută la Humanitas. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au oprit importurile de cereale din Ucraina. România va sigila și monitoriza mijloacele de transport cu cereale ucrainene care tranzitează teritoriul nostru, ca măsură de protejare a fermierilor români. O cantitate mare de cereale din Ucraina a rămas în țări ale Uniunii Europene, care ar fi trebuit să fie doar țări de tranzit. Fiindcă prețul cerealelor ucrainene este mult mai mic decît al cerealelor din țările blocului comunitar, fermierii locali sînt în dificultate și vînzările lor sînt afectate. Cum s-a ajuns în această situație, de ce au rămas cereale ucrainene în țările europene care ar fi trebuit să fie doar zone de tranzit? Care e impactul asupra fermierilor locali? Cum au reacționat pînă acum autoritățile? I-am întrebat pe Claudiu Frânc, vicepreședintele Asociației Fermierilor din România, şi pe Antonia Colibășanu, analist geopolitic, doctor în economie.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural