Timpul prezent

Cum se vede Timișoara Revoluției din decembrie 1989 în Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023? Cum se reflectă diversitatea și bogăția culturală și etnică a Timișoarei în amplul program al acestui an? L-am întrebat pe scriitorul timișorean Viorel Marineasa. El a participat la evenimentele care au declanșat Revoluția din decembrie 1989 și a fost unul dintre cei care au redactat „Proclamația de la Timișoara”. În această perioadă îngrijește volumul „Dragă poezie” de Ion Monoran (Editura Humanitas), care de-asemenea a avut un rol important în timpul Revoluției din decembrie 1989 de la Timișoara. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural  

Monica Cure a primit vara aceasta Oxford-Weidenfeld Translation Prize pentru traducerea în engleză a romanului „Caiet de cenzor” de Liliana Corobca. Romanul a apărut la Seven Stories Press. E un premiu care onorează arta traducerii și recunoaște importanța ei culturală. Am vorbit cu traducătoarea Monica Cure și cu scriitoarea Liliana Corobca despre rolul traducătorului și importanța traducerilor pentru vizibilitatea literaturii române în străinătate dar și despre cenzura comunistă din trecutul recent și despre recitirea și chestionarea romanelor clasice prin prisma valorilor democratice de azi. O emisiune de Adela Greceanu Un produs Radio România Cultural 

28 septembrie este Ziua Internațională a Accesului la Avortul în Siguranță. Azi au loc două proteste, unul la București, în fața Ministerului Sănătății, altul la Iași, în fața Prefecturii, la care i se cere Ministerului Sănătății să asigure accesul liber și gratuit la avort în siguranță, în spitalele publice și toate serviciile publice de sănătate reproductivă și sexuală. Întreruperea de sarcină la cerere este legală în România. De ce e nevoie de manifestații în stradă pentru solicitarea unui drept garantat de lege? În ce măsură femeile din România au acces la servicii publice de sănătate reproductivă? Le-am întrebat pe Ela Crăciun, de la Feminism România, și Anca Nica, de la E-Romnja. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Zeci de mii de armeni părăsesc enclava Nagorno-Karabah pentru a ajunge în Armenia, după ce trupele azere i-au învins pe luptătorii armeni din regiunea separatistă. Istoria conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah este veche de zeci de ani. Care e originea conflictului dintre cele două foste republici sovietice? Karabah este considerat de tratatele internaționale parte a Azerbaidjanului, dar nu era sub controlul acestuia pînă acum. Ce sperau să obțină luptătorii armeni din zonă? Care e situaţia politică la Erevan, unde i se cere demisia premierului Nikol Paşinian? L-am întrebat pe istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Elon Musk a vîndut o parte din activele Starlink Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii. Astfel, accesul Ucrainei la rețeaua de internet prin satelit va fi hotărît de Pentagon. Miliardarul american a stîrnit numeroase discuții cu privire la implicarea sa, prin rețeaua de sateliți, în războiul din Ucraina și cu privire la impactul deciziilor sale pentru soarta războiului. E etic ca un singur om să aibă atît de multă putere? La ce renunţă el odată cu vînzarea către SUA a unei părţi din activele Starlink – la putere, la implicare, la responsabilitate? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Republica Moldova se pregătește de alegerile locale care vor avea loc în 5 noiembrie. Care e atmosfera la Chișinău? Sînt aceste alegeri un test pentru alegerile care vor avea loc în Republica Moldova – alegeri prezidențiale în 2024 şi alegeri parlamentare în 2025? Care sînt temele de dezbatere în prag de scrutin electoral? Am întrebat-o pe Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Proteste, huiduieli și îmbrînceli la Opera din Berlin. Celebra soprană Anna Netrebko a fost invitată să cînte, din nou - pentru prima dată după declanșarea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Numeroase instituții din Occident i-au anulat concertele și i-au suspendat contractele. Anna Netrebko e acuzată de o bună parte a opiniei publice occidentale că nu s-a delimitat de Vladimir Putin după invadarea Ucrainei. O petiție online împotriva apariției sopranei pe scena berlineză a strîns peste 40.000 de semnături. În 2014, Anna Netrebko a donat bani pentru Opera din Donețk și s-a fotografiat cu un lider al separatiștilor pro-ruși din regiune și cu steagul pro-rus. Apoi, în martie 2022, a declarat că ea condamnă „în mod expres războiul” și că e conștientă și regretă că fapte sau declarații ale ei din trecut „au putut fi greșit interpretate”. E relevantă poziția politică a unor mari artiști, cu public numeros, pe care îl pot, eventual, influența prin opiniile sau faptele lor? E etic să-i fie anulate contracte unui artist pentru pozițiile sale politice? E îndreptățită solicitarea publicului ca artiștii ruși de azi să spună clar cum se raportează la războiul declanșat de Rusia și la politica lui Vladimir Putin? L-am întrebat pe Radu Uszkai, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Guvernul de la Viena se opune în continuare aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda apelului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Austria să renunțe la obiecții. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul unui nou veto pe tema Schengen. Există vreun temei legal pentru o asemenea acțiune în justiție? De ce se opun oficialii austrieci aderării celor două ţări la spaţiul de liberă circulaţie? Este România cu adevărat pregătită să adere la spaţiul Schengen? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

Au fost temperaturi record în această vară, inundații și incendii de-o amploare fără precedent. Experții în climă au anunțat că, în emisfera nordică, temperatura medie globală a fost cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, timp de câteva zile. Care sînt consecințele și la ce să ne așteptăm în viitorul apropiat? I-am întrebat pe climatologul Roxana Bojariu și activistul de mediu Marian Ignat. O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural 

Instituțiile din România care au sub 50 de angajați ar urma să fie reorganizate sau comasate potrivit proiectului (încă  nepublicat) unei ordonanțe de urgență prin care se caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar. Numeroase muzee, teatre și biblioteci se află în acest pericol. Reacția societății civile nu a întîrziat: peste 46.000 de semnături a strîns petiția online „Opriți distrugerea culturii!”. Cum am ajuns aici? De ce un domeniu și așa precar este pus încă o dată în pericol? Ce responsabilitate au oamenii de cultură pentru această situație? Ce soluții sînt pentru reformarea mentalităților privind rostul culturii în societate? Am întrebat-o pe Corina Șuteu, expert în politici culturale, fost ministru al culturii. O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural