Scriitoarea Valentina Șcerbani: „Am fost o generație cu părinți absenți chiar și atunci cînd ei erau alături”

Romanul „Orașul promis” de Valentina Șcerbani, un roman de debut, are în centru un personaj feminin, Ileana, care spune povestea copilăriei sale marcate de pierderea mamei. Scrisă la persoana întîi, povestea Ilenei se desfășoară într-o atmosferă stranie, populată de personaje care frizează fantasticul și e străbătută de o poezie care vine atît din visele fetei, cît și din felul cum receptează ea realitatea. Valentina Șcerbani trăiește în Republica Moldova. A venit la București pentru a participa la Salonul Internațional de Carte Bookfest, unde Republica Moldova este anul acesta invitata de onoare.

„Orașul promis” a apărut inițial la Editura Tracus Arte, în 2019, și a fost reeditat în 2024 la Editura Cartier. În 2023 a apărut în Spania, în traducerea lui Marian Ochoa de Eribe, la Editura Impedimenta.

Am vorbit cu scriitoarea Valentina Șcerbani despre personajele sale, despre dimensiunea onirică a poveștii, dar și despre puterea literaturii de a chestiona traumele.

Valentina Șcerbani: „De obicei scriem despre ce ne frămîntă. Această traumă, această rană a mea din copilărie am închis-o scriind despre ea, despre cum se descurcă un copil cu pierderea mamei. (...) Prin literatură am chestionat și am explorat cîteva lucruri, ceea ce nu mai făcusem pînă atunci. Literatura îți permite să pătrunzi mult mai adînc în tine însuți. Literatura mi-a permis nu doar să văd situația de la suprafață ci și să intru în interiorul ei și să sufoc eu durerea, în loc s-o las să mă sufoce ea pe mine.”

Nu doar mama lipsește din viața fetiței Ileana, ci și tatăl este absent. Sentimentul foarte apăsător al abandonului din această carte spune ceva despre felul cum au crescut mulți copii din Republica Moldova în anii ’90.
Valentina Șcerbani: ”Personajul Ileana spune că e un copil orfan cu tată în viață. O colegă mi-a citit cartea și mi-a spus că ea a avut ambii părinți în viață, că au fost cu ea toată copilăria, dar ambii au fost absenți pentru că erau foarte multe probleme, era o perioadă foarte grea. Astfel, a înțeles-o pe Ileana și a simțit foarte bine ce simțea ea, pentru că a cunoscut îndeaproape această singurătate, această durere. Și atunci mi-am dat seama că foarte mulți copii din generația mea au trăit aceste sentimente, că am fost o generație cu părinți absenți chiar și atunci cînd ei erau alături.” 

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu  
Un produs Radio România Cultural