Decizia CEDO și drepturile LGBT în România. De ce statul ezită să adopte măsuri?

În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România a încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie în cazul cuplurilor de același sex, obligînd statul să asigure protecția juridică a acestora. Statul nu a implementat încă măsurile necesare.
Jumătate din statele Uniunii Europene permit căsătoria între persoanele de același sex. În zece țări există formule alternative de recunoaștere și protecție a uniunii dintre persoane de același sex sub forma parteneriatului civil. România se află printre ultimele țări europene care nu acceptă nici măcar parteneriatele civile.
În 2024, un sondaj realizat la solicitarea Asociației ACCEPT a arătat că românii sînt tot mai pregătiți să accepte căsătoriile între persoane de același sex. De ce statul român ezită să recunoască legal aceste familii și ce s-a întîmplat de la decizia CEDO pînă în prezent? Despre toate acestea am discutat cu Teodora Roseti Ion Rotaru și Victor Ciobotaru, reprezentanți ai Asociației ACCEPT.

Teodora Roseti Ion Rotaru: „Avem o hotărîre a Curţii Constituţionale din 2018, în cauza Coman şi alţii împotriva României, care spune foarte clar: toate familiile bazate pe cupluri de acealşi sex din România au dreptul la recunoaştere juridică legală în timp şi prin lege. Curtea Constituţională a chemat atunci Parlamentul să legifereze. Cînd am văzut că referendumul (pentru familie) nu a trecut şi că, după referendum, o propunere semnată de toate partidele politice privind reglementarea parteneriatului civil a stagnat, n-a fost votată cu celeritate, ne-am dat seama că oamenii noştri au nevoie de reprezentare în instanţă. Plîngerile lor s-au întemeiat tocmai pe lipsa de recunoaştere şi protecţie în toate domeniile vieţii lor. Vorbim despre tot ce înseamnă încălcarea dreptului la viaţă privată şi de familie, aşa cum se distinge el în domeniul moştenirii, chestiuni patrimoniale, posibilitatea creşterii şi educării minorilor, vorbim de tot ce ţine de accesul la partener la spital, decizii asupra partenerului în situaţii de urgenţă. Sînt chestiuni normale, pe care persoanele heterosexuale le iau de-a gata, şi care sînt complet inaccesibile cuplurilor de acelaşi sex.”

Ce s-a întîmplat din 2023, cînd a venit decizia Curții Europene a Drepturilor Omului și pînă în prezent, ce trebuia să facă statul român?

Victor Ciobotaru: „Statul român ar fi trebuit să aibă decenţa de a accepta din start hotărîrea CEDO, însă guvernul a atact hotărîrea, la Marea Cameră, ştiind că nu are argumente, pentru că anterior, CEDO se pronunţase într-un atac similar, în cazul Fedotova împotriva statului rus, în care era contestată o hotărîre similară a CEDO, pentru că societatea nu ar fi fost pregătită. Exact pe aceleaşi argumente utilizate de statul rus şi care au fost respinse de CEDO, guvernul român a ales să conteste hotărîrea şi în cazul nostru, al celor 21 de familii. Răspunsul a venit foarte repede din partea CEDO şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului a devenit definitivă. Asta se întîmpla în septembrie 2023. S-a împlinit un an de atunci. În această perioadă statul român ar fi trebuit să vină cu un plan concret de punere în aplicare a hotărîrii CEDO. Statul român, în loc să vină cu un plan concret, a venit cu un răspuns de o pagină în care a spus că paşii făcuţi pînă la momentul respectiv au constat în traducerea hotărîrii – care era oricum făcută de CEDO – care a fost transmisă instituţiilor abilitate.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural