Ce presupune planul de reînarmare europeană

În 6 martie a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului European, considerat un summit extrem de important pentru planurile liderilor europeni privind securitatea Europei și apărarea Ucrainei în contextul turbulențelor provocate de administrația Trump. Despre mizele întîlnirilor la nivel înalt din ultimele zile şi proiectul de reînarmare a Europei, ReArm Europe, vorbim cu Raluca Alexandrescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. 

Raluca Alexandrescu: „Chiar dacă e foarte păgubos să faci paralele istorice şi, în general, nu e recomandabil să le faci pentru că nu sînt circumstanţele similare, totuşi e instructiv să vedem că în istoria politică a SUA, începînd de prin anii ʼ30 ai secolului trecut, există poziţii consecvente, public afişate, care converg în direcţia celor pe care le susţine acum administraţia americană. E de notorietate că în anii ʼ30, SUA au adoptat, de pildă, foarte multe legi ale neutralităţii care pledau tocmai în favoarea unei retrageri a Americii, în urma experienţei Primului Război Mondial. Îl avem pe Charles Lindbergh, care, în 1941 pronunţă un discurs faimos, puţin după confirmarea celui de-al treilea mandat Roosevelt, şi care, la fel, sub sloganul „America First”, lansează aceleaşi ipoteze americane, nu izolaţioniste, pentru că nu cred că Trump este izolaţionist, dar care marchează o poziţie antieuropeană, aproape făţiş ostilă.” 

S-a vorbit mult în ultimele zile despre apărarea europeană, despre un plan de reînarmare a Europei. Ce ar presupune un asemenea plan?

Raluca Alexandrescu: „Prima propunere pe care am văzut-o a fost cea înaintată de Ursula von der Leyen şi care vizează în principal stimularea ţărilor membre de a cheltui mai mult pentru bugetele de apărare, fără ca acest lucru să antreneze creşterea deficitului. Un mecanism care, într-un fel, ar semăna un pic cu ce s-a făcut acum cinci ani în cazul Covidului, evident că asemănările se opresc destul de repede, dar e un mecanism financiar. Principala problemă pe care o au ţările membre este capacitatea de a mobiliza resurse financiare importante şi din mediul privat în industria de armament. Există o directivă europeană care interzice investiţii în industria de apărare. Or, planul Ursulei von der Leyen vizează exact demontarea acestor mecanisme şi fluidizarea aportului financiar înspre industria de apărare. Un alt obiectiv pe care îl propune acest plan este o chestiune care va fi mai delicat de realizat: o încercare de convingere a statelor membre de reorientare a achiziţiilor de armanent şi a achiziţiilor militare dinspre SUA înspre Uniunea Europeană.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural