Mihail-Valentin Cernea: „Interfeţele creier-calculator de la Neuralink ar putea să schimbe definiţia umanităţii”

Compania Neuralink a realizat primul implant cerebral pentru un pacient, a anunțat fondatorul ei, Elon Musk. Miza, într-o primă fază, este să-i ajute pe oamenii care și-au pierdut mobilitatea membrelor să-și poată controla telefonul și computerul doar prin gîndire. Ceea ce părea pînă de curînd de domeniul SF ajunge realitate? Vom putea controla cu puterea minții dispozitive electronice tot mai sofisticate? Ce impact va avea acest salt tehnologic pentru oameni? Ce va mai însemna fiinţă umană, odată ce creierele se vor putea conecta la Internet? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată. 

Mihail-Valentin Cernea: „Exisă foarte multe promisiuni legate de viitor. De mult se discută despre nevoia de a ameliora fiinţele umane, nevoia aceasta trans-umanistă. Pentru că avem aceste provocări globale, de la schimbările climatice la problemele pe care umanitate le are de mii de ani cu războaiele, care poate vor fi rezolvate de tehnologie. Pe de altă parte genul acesta de tehnologii au consecinţe neintenţionate care pot să şi scadă calitatea vieţii. E clar că este un tip de tehnologie care trebuie analizat cu atenţie de către reglementatori dar şi de către viitorii săi consumatori. E un tip de tehnologie despre care nu ştim prea multe. Acest tip de tehnologie, tocmai datorită potenţionalului revoluţionar cu privire la schimbarea persoanei înseşi, mă îndoiesc că va fi acceptată foarte uşor de public. Dacă telefonul mobil a fost uşor acceptat de public, la fel social media sau inteligenţa artificială, aici vorbim despre ceva ce poate să-ţi afecteze chiar personalitatea. (...) Ce ar putea să facă interfeţele creier-calculator este să ne conecteze într-un fel extrem de intim unii la alţii şi asta s-ar putea să schimbe definiţia umanităţii.”

Ce e diferit la noua achiziţie tehnologică, implantul cerebral, faţă de tehnologiile pe care le ştim deja? Se va deschide o cutie a Pandorei odată ce va fi posibilă folosirea pe scară largă a interfeţelor creier-calculator?

Mihail-Valentin Cernea: „În timp ce noi sîntem foarte atenţi la inteligenţa artificială şi la felul în care ea modifică peisajul cultural contemporan, în spate se lucrează intens la interfeţele creier-calculator şi aceasta este, poate, modificarea mai interesantă. Dacă inteligenţa artificială reprezintă un nou mod de transmisie culturală, o nouă Revoluţie Guntenberg şi, poate, o nouă revoluţie industrială, aici nu mai vorbim doar despre o revoluţie a modului în care noi producem cultură, ci vorbim despre o revoluţie a modului în care funcţionează mintea noastră. Care vine cu tot felul de întrebări şi dileme. Pentru că în continuare nu prea ştim ce este o minte, deci avem o dificultate de a înţelege exact ce înseamnă o interfaţă, ce înseamnă să ne putem controla cu mintea telefoanele dispozitive mobile. Şi avem dileme morale legate de potenţialul de hacking pe care ar putea să îl aibă această tehnologie, odată ce ne conectăm creierele la internet.” 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural