Inflație, stagnare, deficit... Ce urmează după „anii de stabilitate”? Proiecții pentru economia României în 2025

România se confruntă cu o situație economică dificilă: inflație ridicată, încetinire a creșterii economice și un deficit bugetar semnificativ. Sînt trei indicatori importanți care măsoară starea de sănătate a economiei – și care, pentru România, arată un risc crescut de turbulențe. Sîntem deja în criză? La ce să ne aşteptăm în 2025? „Petrecerea s-a terminat!”, avertizează profesorul de economie Radu Crăciun.

Dacă ne uităm în jurul nostru, în Europa, vedem că peisajul e asemănător în multe locuri. Stagnare sau chiar recesiune și inflație par să fie simptome care se repetă. Ce e diferit în România? Prin ce se distinge situația economică de la noi?

Radu Crăciun: „România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. România are cel mai mare defict bugetar din Uniunea Europeană. În UE inflaţia este undeva între 2% şi 3%. La noi a fost, anul trecut, de 5,1%. Pe de altă parte este un context dificil pentru România din perspectiva unei încetiniri economice. Economia României e o economie deschisă, care exportă foarte mult, care se află pe lanţuri de furnizare către companii situate în Germania, în Franţa... În măsura în care aceste economii încetinesc, asta, fără doar şi poate, se va propaga şi-n economia românească, care va încetini la rîndul ei. Pentru că cererea pentru produsele şi serviciile ei va fi în scădere. Acest amestec e potenţial exploziv. Spunînd potenţial vă răspund indirect la întrebarea dacă sîntem în criză. Nu cred că sîntem încă în criză dar este un risc de a intra în criză. Pentru că, pe de-o parte avem această încetinire economică iar pe de altă parte avem acest deficit bugetar foarte mare, care se cere finanţat prin împrumuturi şi în paralel avem şi o inflaţie care scade mai lent decît se aştepta Banca Naţională, care prevedea o inflaţie de 4,9%.”

Ce ar trebui să știe un român obișnuit despre cum să se protejeze în fața unei posibile crize economice?

Radu Crăciun: „Prima recomandare este întotdeauna să punem bani de-o parte, să nu-i cheltuim pe toţi. Din păcate, românii nu sînt persoane care să economisească. Deci, în primul rînd ar trebui să punem de-o parte bani albi pentru zile negre, oricît de puţini. Important este să-i punem constant, lună de lună. În al doilea rînd, în funcţie de cîţi bani punem de-o parte, să ne gîndim cum îi investim. Sigur, toată lumea ştie de depozitele bancare. Dar există şi fonduri de investiţii, care nu sînt neapărat riscante – cele care investesc, de exemplu, în titluri de stat sau într-un amestec de titluri de stat şi acţiuni. Unde nu sînt necesare sume mari. Ceea ce este necesar este să ai capacitatea de a accepta că aceste fonduri pot avea momente în care cresc şi altele în care scad. Pe termen lung ele cresc, dar pe termen scurt e posibil să aibă fluctuaţii şi trebuie să nu te sperii. Din păcate, ceea ce fac mulţi astfel de investitori în fonduri, în momentul în care văd că ele scad, se sperie şi îşi retrag banii. Şi-atunci, o pierdere care iniţial era o pierdere pe hîrtie, în momentul în care îşi retrag banii devine o pierdere în buzunarul lor.” 

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural