Ştefan Bâlici, preşedinte OAR: „Nu ne ocupăm de patrimoniu doar pentru a impune interdicţii”

Profesioniștii din domeniul patrimoniului vor adopta zilele acestea „Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România”, un document care vorbește despre priorități în vederea salvării, protejării și valorificării patrimoniului. Documentul va fi adoptat în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural, ce va avea loc la București în perioada 6-8 octombrie. Ce spune legislaţia cu privire la protejarea şi conservarea patrimoniului? De ce e nevoie de un „Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România”? Cum poate deveni patrimoniul cultural sursă de cîștig economic? Ce așteptări au pentru Româniaspecialiştii din domeniu de la acest summit european care va transforma Bucureștiul în capitala patrimoniului cultural? L-am întrebat pe Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR). 

Ștefan Bâlici: „Ar fi important să aplicăm legislaţia pe care o avem. Avem o problemă serioasă cu cunoaşterea legii, în primul rînd, şi apoi cu aplicarea ei. Şi cred că merită gîndite intervenţii punctuale acolo unde ele chiar sînt necesare ca să putem face soarta patrimoniului mai bună. (...) Există un proiect, aflat undeva pe un parcurs administrativ-legislativ: ratificarea Convenţiei de la Faro a Consiliului Europei privind valoarea socială a patrimoniului cultural. Această convenţie e foarte importantă pentru că propune o nouă definiţie a patrimoniului. Patrimoniul cultural, spune Convenţia de la Faro, e format din acele resurse moştenite din trecut, identificate ca atare de comunităţi şi pe care comunităţile se angajează să le transmită către generaţiile viitoare. Deci accentul nu mai e pus pe loc, pe obiect, pe tangibil, ci pe oameni, pe comunităţi.”

Cum am putea găsi un echilibru între nevoia de modernizare şi dezvoltare a oraşelor şi nevoia de a conserva patrimoniul construit?
Ștefan Bâlici: „Nicăieri în lume şi nici la noi n-ar trebui să se pună problema acţiunii dedicate patrimoniului strict în termeni restrictivi. Cu alte cuvinte, nu ne ocupăm de patrimoniu doar pentru a impune interdicţii. Din contră, ne ocupăm de patrimoniu pentru a-l valoriza ca resursă pentru dezvoltare, dar o dezvoltare care porneşte de la respectul pentru ceea ce am moştenit. Asta sigur că înseamnă o altă paradigmă decît dezvoltarea dirijată de profit ca unică ţintă, dezvoltarea speculativă care produce distrugere, probleme sociale şi, pe termen lung, economice. Vorbim de dezvoltarea care se bazează pe o înţelegere a ceea ce există şi a potenţialului. Clădirile pot fi modificate şi adaptate, e chiar o condiţie ca ele să poată fi utilizate la exigenţele societăţii actuale pentru locuire.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu şi Matei Martin  
Un produs Radio România Cultural