Maia Sandu vrea să înscrie în Constituție aspirațiile europene ale Republicii Moldova

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu vrea să inițieze un referendum privind aderarea țării la Uniunea Europeană. Șefa statului a lansat pagina oficială a campaniei în favoarea aderării (numită www.pentru.md). Dacă cetățenii Republicii Moldova vor vota pentru aderarea la Uniunea Europeană, acest deziderat va fi înscris în Constituție. De ce e important să figureze aspirațiile europene ale basarabenilor în legea supremă? Cum se poziționează în prezent cetățenii din Republica Moldova față de Europa? Ce așteptări are Republica Moldova de la Occident? I-am întrebat pe jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondent Deutsche Welle , şi pe expertul în politici publice Andrei Curăraru, de la WatchDog. 

Vitalie Călugăreanu: „Dacă ne uităm la sondaje, ponderea pro-europenilor în Republica Moldova rămîne de peste 50% în momentul acesta, dar e într-o uşoară scădere, din păcate. Care nu se datorează neapărat războiului şi situaţiei regionale, ci, în primul rînd, erodării imaginii partidului care se află la guvernare, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS). Se ştie că orice partid care guvernează îşi pierde treptat din încredere, mai ales în situaţia în care Republica Moldova e la hotar cu războiul şi aceste influenţe nu au cum să nu se simtă în primul rînd asupra economiei Republicii Moldova. Moldovenii întotdeauna au avut tentaţia de a penaliza politicienii din motive de ordin economic. Ei nu analizează mai larg evenimentele ca să înţeleagă că situaţia regională determină această stare.”

Care vor fi capitolele de negociere sau reformele cele mai sensibile în vederea aderării la UE?

Andrei Curăraru: „După cum spunea şi negociatorul nostru şef, începem cu justiţia şi vom termina cu justiţia. Avem mai multe vulnerabilităţi şi cred că justiţia şi agricultura ar fi printre capitolele cele mai sensibile pe care încercăm să le reformăm. S-a început un proces de evaluare extraordinară a întregului sistem de justiţie şi vedem rezistenţă din interior, vedem că judecătorii protejează procurori, că încearcă să utilizeze acele mecanisme de autoguvernare, ca să nu plece corupţii din sistem. Este un efort care cere timp, implicare şi voinţă politică maximă. Pentru că de justiţie depind şi alte măsuri, inclusiv cele legate de războiul hibrid.” 

Apasă „Play” pentru a asculta interviul! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural