Australia, Canada, Franța, Marea Britanie și Portugalia au recunoscut statul Palestina. Premierul israelian Benjamin Netanyahu consideră că un stat palestinian ar pune în pericol existența statului israelian și ar reprezenta o recompensă pentru terorism. De asemenea, el a anunțat că va extinde așezările evreiești din Cisiordania ocupată. Care este semnificația diplomatică și politică a recunoașterii statului palestinian și care sînt perspectivele pentru pace în Gaza? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).
Ce înseamnă recunoaşterea statului palestinian cînd, dacă e să vorbim despre graniţe, despre teritoriu, lucrurile sînt foarte fluide?
Ioana Constantin-Bercean: „Acesta e, poate, cel mai important lucru. După cum ne spune Convenţia de la Montevideo, trebuie să îndeplinim trei condiţii pentru a avea un stat, aşa cum le înţelegem prin normele şi legislaţia internaţională. Trebuie să avem acolo o populaţie permanentă. Sigur că în Fîşia Gaza şi-n Cisiordania vorbim despre o populaţie permanentă a palestinienilor, cel puţin de cînd sîntem în speţa partiţionării acelui teritoriu. Trebuie să avem un teritoriu definit. Şi aici se ridică problema foarte bine menţionată de dumneavoastră. Trebuie să avem un guvern. Şi asta iarăşi va fi o problemă pentru că, înainte să recunoască existenţa statului palestinian, Franţa şi Marea Britanie au condiţionat această recunoaştere de eliberarea tuturor ostaticilor luaţi de către Hamas în 7 octombrie, dezarmarea completă a grupării teroriste Hamas şi o condiţie foarte importantă este ca Hamas sub nici o formă să nu intre într-un viitor guvern palestinian. Sigur, mai este şi o a patra condiţie pusă de Convenţia de la Montevideo, care spune că statul nou înfiinţat trebuie să fie capabil să dezvolte relaţii diplomatice, relaţii internaţionale cu alte state. Şi, în cazul palestinian, am avea două mari dileme. Stat palestinian în care teritorii? Pentru că, din 1948 pînă în prezent, în urma războaielor arabo-israeliene, în urma a tot ceea ce s-a întîmplat acolo, avem o populaţie palestiniană împărţită în două teritorii şi accesul între cele două teritorii nu se poate face decît pe teritoriul israelian, stat bine definit ca urmare a declaraţiei de independenţă din martie 1948. Deci aceasta este o problemă: care vor fi graniţele acestui stat palestinian? Şi cine va forma guvernul? Pentru că, deşi Mahmoud Abbas reprezintă Autoritatea Palestinană, el nu are în jurul său nici un urmaş şi nu este nici foarte credibil pentru populaţia din Fîşia Gaza. Deci din start avem această problemă de autoritate legitimă.”
Comisia Independentă Internațională de Anchetă privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, comisie înființată de ONU, a concluzionat, după aproape doi ani de investigații, că Israelul a comis genocid împotriva palestinienilor în Gaza. Care sînt perspectivele de pace pentru Fîşia Gaza?
Ioana Constantin-Bercean: „Perspectivele de pace în Fîşia Gaza reprezintă un concept aproape utopic. Şi am să extind şi-am să spun că pacea în Orientul Mijlociu este aproape o utopie. Pentru că, sub o formă sau alta, tot timpul vor fi un anume soi de conflicte, de adversităţi. (...) Cele mai bune perspective de pace ar fi, într-adevăr, soluţia celor două state.”
Apasă PLAY ca să asculți interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural
Timpul prezent