Combaterea violenței de gen: Ce prevede noua directivă europeană?

Parlamentul European a votat o directivă care va impune statelor membre ale Uniunii Europene să adopte un set minim de norme privind combaterea violenței de gen și protejarea victimelor violenței domestice. Aceste norme interzic, între altele, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, exhibiționismul cibernetic și divulgarea în mediul online a informațiilor private. De ce era nevoie de o asemenea directivă? Ce prevede legislația din România cu privire la violența de gen și violența domestică? Cum va proceda ţara noastră pentru a pune în aplicare directiva? Am întrebat-o pe Ionela Băluță, sociolog, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, directoarea Centrului pentru Politicile Egalităţii de Şanse.

Ionela Băluță: „În România avem o lege specifică adoptată, tot sub presiunea Uniunii Europene, în 2003, legea 217, care de atunci se numeşte Legea violenţei domestice. Nu a fost schimbată, deşi România a ratificat Convenţia de la Istabul, în 2016, şi o parte dintre prevederile acestei convenţii, la fel ca şi actuala directivă, în primele articole pun foarte clar ceea ce în politicile publice se numeşte political frame, cadrajul politic. Şi acest cadraj politic face referire clar la drepturile femeilor, la egalitatea de gen şi la inegalităţi şi stereotipuri care în mod istoric şi structural există în societăţi şi contribuie la perpetuarea violenţei împotriva femeilor. Ei, în legea noastră nu se face în continuare acest lucru. Dacă în directiva europeană se pune accentul exact pe violenţa împotriva femeilor şi drepturile femeilor, în legea noastră se vorbeşte despre ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale. Practic frame-ul în legislaţia românească rămîne numai grija pentru familie, nu se pomenesc deloc drepturile femeilor. Şi asta împiedică atît prevenirea reproducerii faptelor de violenţă cît şi tratarea corespunzătoare a cazurilor de violenţă împotriva femeilor.”

Cum ar putea fi pregătită societatea pentru un discurs pro-egalitate de gen?

Ionela Băluță: „Sincer, eu cred că societatea nu este aşa de înverşunată împotriva acestor idei, pentru că, dacă ne uităm la cercetarea făcută de Centrul FILIA, pe un eşantion reprezentativ naţional, despre nevoile şi interesele femeilor, vedem că 70% dintre femei consideră important să fie păstrat accesul la avort şi la educaţia sexuală. Am mai avut anchete care, la fel, arată că, la nivel naţional, cînd sînt întrebaţi într-un context care nu e influenţat, oamenii vor educaţie sexuală. Pentru că educaţia sexuală înseamnă să-i înveţi pe copii cum să se protejeze şi, cînd vor să aibă relaţii sexuale, să aibă relaţii sănătoase, cu consimţămînt. Problema mi se pare că este creşterea manipulărilor din partea unor actori nedemocratici, fie că sînt politici, fie că sînt religioşi, cu diverse influenţe, care, prin intermediul reţelelor de socializare şi al altor canale de comunicare, difuzează informaţii false şi sperie populaţia, spunînd că educaţia sexuală înseamnă să-i înveţi pe copii să facă sex. Nu există aşa ceva, nicăieri nu se face asta.”

Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral! 

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural