Timpul prezent

Peisajul media și rețelele sociale par adesea cîmpuri de bătălie unde cîștigători sînt cei care strigă cel mai tare, cei care își comunică certitudinile folosind violența în limbaj la adresa celor care au altă părere. Despre degradarea discursului public dar și despre buna comunicare și rolul intelectualului public în lumea de azi vorbim cu Ciprian Mihali, doctor în filozofie, și Alin Comșa, specialist în comunicare și dezvoltare personală.Un produs Radio România Cultural

Acordul climatic de la Paris, semnat în 2015 de majoritatea statelor lumii, prevede limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de 2 grade Celsius. Comisia Europeană își propune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% pînă în 2030. Se poate și relansare economică și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră? Ce s-a întîmplat la nivel climatic în lunile de pandemie? Invitați: climatologul Roxana Bojariu și politologul Bogdan Gioară, fondator al Asociației Reper21.Un produs Radio România Cultural

De 1 Decembrie am invitat trei expați să vorbim despre România, așa cum o văd ei din exterior-interior, o perspectivă pe care doar un cetățean străin care a ales să locuiască aici o poate avea. Invitații noștri sînt: scriitorul irlandez Philip Ó Ceallaigh, jurnalista Alison Multler, care a fost timp de peste 25 de ani corespondentul Associated Press în România, și medicul rezident Rafiq Med Kerfati.Un produs Radio România Cultural

Cîtă încredere are populația în autorități și în instituțiile statului la vreme de pandemie? Cum au comunicat autoritățile diversele măsuri pentru prevenirea răspîndirii infecției cu noul coronavirus? Cît mai rezistă oamenii sub presiunea reglementărilor? Invitatul nostru este sociologul Mircea Kivu.Un produs Radio România Cultural

Din octombrie 2019 scriitoarea Raluca Nagy trăiește la Saigon. Recent, a publicat în  “Observator cultural“ un eseu-serial despre Vietnam, un jurnal cu observații despre o lume atît de diferită de lumea noastră și, totodată, atît de asemănătoare cu România de dinainte de 1989, în care autoarea a copilărit. Textul se numește “După 30 de ani“ pentru că este și despre cum, în Vietnam, și-a regăsit copilăria. Raluca Nagy este de profesie antropolog și literatura ei, ficțională sau nonficțională, beneficiază din plin de privirea cercetătorului. Raluca Nagy vorbește la “Timpul prezent în literatură“ despre eseul său dedicat Vietnamului, dar și despre cît de bine a gestionat această țară situația generată de pandemie.Un produs Radio România Cultural.

Cum reacționează liderii politici din diferite părți ale lumii la anunțurile legate de descoperirea vaccinurilor anti-Covid-19? Ce impact are asupra oamenilor felul cum politicienii gestionează veștile legate de descoperirea vaccinurilor? Invitata noastră este Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.Un produs Radio România Cultural.

Cum afectează pandemia viața femeilor? Cum e să lucrezi de la domiciliu și să ai și copiii acasă, preșcolari care nu mai merg la grădiniță sau școlari care fac cursurile online și trebuie ajutați și supravegheați? De ce societatea consideră în continuare că treburile casnice și îngrijirea copiilor sînt sarcini care revin în primul rînd, dacă nu cumva exclusiv, în responsabilitatea femeii? Cum am putea ajunge la o împărțire echitabilă a muncii casnice, la parteneriat în viața privată? Pandemia pune o presiune și mai mare pe umerii femeilor. Invitatele noastre sînt activista Miruna Pantel, de la Centrul FILIA, și jurnalista Ana Maria Ciobanu de la „Decât o Revistă“.Un produs Radio România Cultural

Zeci de organizații culturale din toată țara semnează o scrisoare cu observații și propuneri pentru îmbunătățirea schemei de ajutor de stat pentru sectorul cultural care a fost anunțată de Guvernul României. Este vorba despre 100 de milioane de euro care vor ajunge la entități private din domeniul cultural sub formă de granturi. Comentăm acest proiect de sprijin din partea statului cu Rarița Zbranca, director de programe la Centrul Cultural Clujean, și Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România.Un produs Radio România Cultural.

În 23 noiembrie se împlinesc 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți poeți europeni postbelici: Paul Celan. Născut la Cernăuți într-o familie de evrei germanofoni, a trecut prin tragedia Holocaustului, a fost trimis într-un lagăr de muncă forțată iar părinții săi, deportați în Transnistria, au fost uciși. Între 1945-1947 Paul Celan se refugiază la București, după care locuiește cîteva luni la Viena și, din 1948 se stabilește în Franța. A scris cea mai mare parte din opera sa în limba germană, limba maternă și, totodată, limba celor care i-au ucis părinții. Poetul și universitarul Radu Vancu vorbește despre semnificația operei lui Celan pentru poezia europeană, despre receptarea sa în spațiul românesc și despre traducerea operei sale poetice în română realizată de George State și apărută la Polirom.Un produs Radio România Cultural

Pentru a limita pandemia mai multe țări au impus, din nou, restricții. Printre altele, au închis unitățile comerciale considerate „non esențiale”. De pildă, librăriile... Oamenii continuă să cumpere cărți de pe platforme online, cum ar fi Amazon. În detrimentul micilor librării, a comerțului de proximitate. În Franța, mai multe librării independente, edituri, scriitori și artiști s-au solidarizat și au inițiat un boicot împotriva gigantului Amazon, care face concurență neloială librăriilor. Dincolo de acest protest, ce se poate face pentru a salva librăriile? I-am întrebat pe Oana Doboși (co-fondatoare a librăriei La două bufnițe din Timișoara) și pe scriitorul & jurnalistul Matei Vișniec (Paris). Un produs Radio România Cultural.