Timpul prezent

România e țara europeană cu cel mai scăzut consum de carte și are nevoie de măsuri ferme pentru promovarea lecturii. Deputatul Sebastian Burduja (PNL) a inițiat o lege pentru instituirea zilei naționale a lecturii. Un demers binevenit dar insuficient, consideră profesorii și specialiștii în domeniul cărții pe care i-am consultat. Am vorbit cu deputatul Sebastian Burduja, cu Radu Vancu (scriitor, conf. univ la universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) și cu profesoarele Nicoleta Munteanu (Iași) și Dorica Boltașu (București). O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.  

Sufocat de trafic și poluare, cu mașini parcate pe trotuare, cu un transport public neatractiv, Bucureștiul e departe de a fi un oraș prietenos cu locuitorii săi. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, vrea să construiască pasarele pietonale în cîteva intersecții. Cea mai controversată dintre ele este cea de la întretăierea bulevardelor Șincai și Tineretului. Un proiect de urbanism care, în loc să ofere soluții de mobilitate, va genera probleme și mai mari. O spun Roxana Wring, specialistă în urbanism, și Camelia Băcioiu, activist civic, membră a Acțiunii Comunitare Tineretului.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Andrei Codrescu a ajuns în SUA la 20 de ani, în 1966, cînd începeau revoltele tinerilor care au marcat poezia, muzica, arta, modul de viață al oamenilor. I-a cunoscut pe Allen Ginsberg și Lawrence Ferlinghetti și a luat de la americani dimensiunea cotidiană a poeziei, pe care a mixat-o cu dimensiunea ei verticală, deprinsă în România. Mare parte din opera sa este scrisă în engleză. Dar Andrei Codrescu a scris și poezie în limba română, pe care o putem citi în volumul „Visul diacritic“, apărut recent la Editura Nemira, în colecția Vorpal. Cartea nu-i o simplă antologie, pentru că poemele sînt însoțite de ample pasaje memorialistice care descriu contextul și fac din acest volum o poveste despre poezie și viață. Andrei Codrescu trăiește la New York. Am vorbit cu el despre poezie, despre marii poeți americani pe care i-a cunoscut, despre cele două limbi în care scrie, dar și despre cum arată New York-ul în plină pandemie. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

Știrile false despre vaccin ar putea să submineze campania de imunizare a populației. Cum pot autoritățile să cîștige încrederea cetățenilor în măsurile sanitare și în vaccin? Și cum poate fi combătut fenomenul fake-news? I-am invitat la „Timpul prezent” pe sociologul Mircea Kivu și pe jurnalistul Marian Voicu. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin.  Un produs Radio România Cultural. 

Mii de oameni care nu au găsit locuri disponibile pentru vaccinare acolo unde locuiesc se programează, prin platforma națională, în localități mai mici, depopulate, unde au fost alocate mai multe doze decît era necesar. O nouă formă de turism e pe cale să apară: turismul vaccinal. Am vorbit despre acest fenomen și despre inechitățile pe care le generează cu antropologii Bogdan Iancu și Radu Umbreș.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.

Totul trebuie tradus. Dar de către oricine? Cine e îndreptățit - și cine nu e - să traducă poemele Amandei Gorman? Cîteva explicații în jurul polemicii despre de traducere și reprezentare iscate de poeta afro-americană care a citit poemul „The Hill we Climb” la ceremonia de învestitură a președintelui Joe Biden. Cu: Sanda Watt și Bogdan Ghiu. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Tudor Ganea a publicat recent romanul “Cântecul păsării de plajă“, apărut la Polirom. O poveste despre violența unui cartier din Constanța, Faleza Nord, despre lumea complicată a anilor '90 din acest cartier, o poveste care are în centru un personaj memorabil: Ainur, bătăușul, a cărui evoluție în cartier și în lumea interlopă ne este prezentată pe larg, cu o privire dinăuntru dar, în același timp, detașată. În jurul lui roiesc alte personaje puternic conturate, un malefic bătrîn care umblă însoțit de un măgar înhămat la un cadru metalic, Șocaricii, oamenii fără casă, barăcanii, fiii muncitorilor moldoveni care au ridicat blocurile din cartier dar au rămas să locuiască într-un fel de barăci, prietenii lui Ainur, Doagă, Ciprian Ecosal și Bajdavela. O lume tragică marcată de cruzime, cu un destin pe măsură. Tudor Ganea vorbește despre cartea lui și universul descris aici.O emisiune de Adela GreceanuUn produs Radio România Cultural

Guvernul finanțează în fiecare an presa culturală. Însă subvenția nu e suficientă. Nu banii pentru producția revistelor sînt principala problemă, ci difuzarea: cum ajung revistele culturale la cititori? La „Timpul prezent” am discutat pe marginea dosarului din „Dilema veche” cu Sever Voinescu, Carmen Mușat și Mircea Pricăjan.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

La cîteva zile după ce Ministerul Sănătății a decis publicarea informațiilor privind vaccinarea și testarea, pe județe, accesul la aceste date a fost blocat. Mai multe organizații neguvernamentale și zeci de jurnaliști solicită într-o scrisoare deschisă adresată premierului Florin Cîțu mai multă transparență cu privire la informațiile despre evoluția pandemiei și a vaccinării. Am vorbit cu Elena Calistru (Asociația Funky Citizens) și cu jurnalista Codruța Simina (PressOne) despre cum depășim această cultură a opacității promovată de autorități. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Ce facem în caz de cutremur? Cum ar trebui să reacționăm înainte, în timpul unui seism major și după? ARCEN se ocupă de evaluarea riscurilor în caz de seism major și de educarea populației, în ideea că siguranța și revenirea la un ritm normal de viață depind nu doar de reacția autorităților ci și, în mare măsură, de acțiunile individuale.  l-am invitat la „Timpul prezent” pe Alberto Groșescu, director executiv ARCEN.O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.