Timpul prezent

„Această carte e o formă de iubire de țară“, spune, cu maximă sinceritate, Mirel Bănică despre volumul său „Prin România. Carnete de drum“. 45 de zile și 3350 de km străbătuți într-o Dacie, așa s-ar putea rezuma sec călătoria sa din 2019. Mirel Bănică a văzut orașe și orășele, majoritatea neatractive pentru turiști, muzee necunoscute, locuri uitate, piețe  fabuloase și, mai ales, a întîlnit oamenii locului și a stat de vorbă cu ei. Revista „Dilema veche“ ne propune, pornind de la cartea lui Mirel Bănică, un dosar despre ce înseamnă să călătorești în România și cum era privită țara noastră de călătorii străini din alte epoci. la „Timpul prezent” am vorbit cu Adina Popescu, redactor la „Dilema veche“, și cu Mirel Bănică. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Mai multe țări europene se pregătesc să ridice, treptat, restricțiile. În Germania și în Franța se redeschid instituțiile culturale și cafenelele. Și se pregătesc festivalurile de la vară. Vom avea acces la cultură (doar) pe bază de certificat de vaccinare? I-am întrebat pe Matei Vișniec (Paris) și pe Jan Cornelius (Düsseldorf). O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.

Educație online, in situ sau formule hibride? La ce să se aștepte studenții în noul an universitar? Cum se profilează noua normalitate? Există suficiente motive de optimism: rata de infectare e în scădere. Iar vaccinul, de acum, disponibil, ne poate ajuta să învingem pandemia. Însă e și foarte multă incertitudine: nu putem anticipa cum va evolua situația pînă în octombrie, la începutul noului an universitar. Am vorbit cu Sorin Costreie (Universitatea din București), Claudiu Turcuș (Universitatea „Babeș-Bolyai din Cluj) și Bogdan Crețu (Universitatea A.I. Cuza din Iași). O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

Cum ar trebui să încadrăm, în plan juridic, dar și în plan etic, libertatea religioasă și dreptul la cultură? În regiunile cu o rată de contaminare importantă sînt închise teatrele, sălile de concerte, muzeele. Bisericile au rămas deschise. Pare ori că e mai puțin periculos să mergi la biserică decît la teatru; ori că bisericile sînt mai esențiale decît teatrele. O polemică... Cu Teodor Baconschi (doctor în antropologie religioasă și istoria religiilor) și Cristian Iftode (conferențiar univ., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București). O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

N. Steinhardt este un autor descoperit de marele public în anii '90 . „Jurnalul fericirii“ continuă să entuziasmeze cititorii. Adrian Mureșan a publicat recent un amplu studiu dedicat operei și personalității lui Steinhardt, construit în jurul conceptului de subversivitate, relevant în cel mai înalt grad pentru gîndirea lui Steinhardt. Am vorbit cu Adrian Mureșan despre posteritatea lui Steinhardt, priza lui la public, receptarea lui în mediul ecleziastic și accentele critice ale discursul său care desconsideră extremele. Volumul „Vîrstele subversiunii. N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor“ de Adrian Mureșan a apărut la OMG Publishing. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

Pornind de la antologia de texte literare despre Paște din Dilema veche am vorbit cu Sever Voinescu (redactor-șef) și cu scriitoarea Ioana Nicolaie. În chip de intrigă dar și de concluzie e această replică a unuia dintre protagoniștii poveștii relatate de Ioana Nicolaie: „Ce lucru misterios e lumina“. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.

Parlamentul European a ratificat acordul post-Brexit dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. E ultimul act al procesului de ieșire al Marii Britanii din UE. De ce este important acest moment pentru relația post-Brexit? L-am întrebat pe Robert Lupițu, analist de politică internațională, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.  

Ce planuri are coaliția în legătură cu Institutul Cultural Român (ICR)? Senatorul Viorel Badea confirmă la „Timpul prezent” că cele trei partide ale coaliției doresc să reorganizeze activitatea instituției și s-o treacă în subordinea Guvernului. Obiectivul ar fi eficientizarea. Radu Vancu este scriitor. El a inițiat în urmă cu mai mulți ani o petiție în care cerea o reformă a ICR. El e de părere că instituția însărcinată cu diplomația culturală a României ar trebui să se afle sub autoritatea simbolică a președintelui.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin.  Un produs Radio România Cultural.    

Discuțiile pe marginea bugetului alocat culturii de municipiul București au scos la iveală disfuncționalități instituționale, lipsa de viziune a unor directori, lipsuri de tot felul. E nevoie nu doar de o bună finanțare, ci și de mai multă transparență și de competențe manageriale. Am vorbit cu Manuela Mureșan (președinta comisiei de cultură a consiliului general al Capitalei) și Cristina Modreanu (critic și manager cultural).  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural. 

“Ard pădurile“ de Paula Erizanu este un roman istoric avînd în centru două feministe din Rusia de la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX: Aleksandra Kollontai, prima femeie ministră din lume, singura femeie din guvernul lui Lenin, și Inessa Armand, apropiată a lui Lenin, membră importantă a social-democraților. Autoarea urmărește primii ani ai implicării lor în mișcările de stînga, perioada studiilor în străinătate, frămîntările acestor femei în căutarea de soluții la problemele sociale, apropierea lor de viața dură a muncitorilor, a femeilor sărace, care munceau și în fabrici, și acasă. Și mereu în subtext se aude întrebarea pe care Kollontai și-o pune spre finalul vieții: “E și vina ei că utopia a lunecat în distopie?“ Romanul “Ard pădurile“ a apărut la Cartier.