Timpul prezent

Debut de sesiune plenară la Parlamentul European. Pe agenda reuniunii: președinția Suediei la Consiliul UE, înființarea unui tribunal pentru crimele Rusiei în Ucraina, execuțiile protestatarilor din Iran, alegerea unui nou vicepreședinte al Parlamentului European, după demiterea Evei Kaili, implicată într-un scandal de corupție. Cum afectează acest episod imaginea Parlamentului European?  L-am întrebat pe Robert Lupițu, redactor-șef al platformei „Calea europeană”.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Florin Chirculescu a publicat recent „Solomonarul. Romanul unei revoluții fără început și fără sfîrșit”, o construcție complexă, în care se îmbină proza realistă cu proza fantastică pentru a deconstrui sau a construi altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu. Emin, cum i se spune aici. „Solomonarul” e și o carte despre lumea românească de ieri și de azi, despre conflictele ei, despre corupția generalizată, despre alternative politice dar și despre lipsa lor. Iar Emin este cel care circulă dintr-un timp într-altul, complotează, conspiră și alimentează această „revoluție fără început și fără sfîrșit”. Am vorbit cu Florin Chirculescu despre noul lui roman, despre Eminescu și figura lui schematizată de mentalul colectiv, despre ce s-ar fi întîmplat cu el și cu ideile lui politice dacă ar fi trăit mai mult – întrebare de la care a pornit autorul în demersul său romanesc. „Solomonarul” a apărut la Editura Nemira. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

Este patronul celui mai important producător de automobile electrice la nivel mondial – Tesla. Deține SpaceX, un sistem avansat de lansare a vehiculelor spațiale. Conduce Starlink, cea mai extinsă rețea de stateliți pentru comunicații din lume. Și, de cîteva luni, a achiziționat Twitter, rețeaua socială cu peste 330 de milioane de utilizatori activi. Elon Musk e foarte bogat și foarte influent. Dar nu cumva puterea sa în economie și în politică pune în pericol democrația și libertățile? I-am întrebat pe analistul media Iulian Comănescu și pe Radu Uszkai, de la  Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

Uniunea Europeană și NATO au semnat un acord, considerat de liderii celor două organizaţii un moment cheie pentru stabilitatea și securitatea spațiului euroatlantic, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Despre semnificația acestui document vorbim cu Rufin Zamfir, expert în relaţii internaţionale.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

În Brazilia, zeci de mii de oameni participă la demonstraţii pro-democraţie şi în apărarea instituţiilor statului. E o replică la asaltul asupra Congresului al susţinătorilor fostului preşedinte Jair Bolsonaro. Aproximativ 1500 de persoane au fost reţinute în timpul revoltelor violente de duminică din capitala Brasilia. Protestatarii, care nu acceptă înfrîngerea electorală a lui Bolsonaro, au devastat mai multe clădiri administrative la o săptămînă după ce preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva a depus jurămîntul. Cum a fost posibil atacul? Cine sînt cei care contestă victoria lui Lula da Silva? Ce moștenire a lăsat președintele Jair Bolsonaro? Am întrebat-o pe Caterina Preda, politolog.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Populația României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori, a crescut ponderea populației vîrstnice (peste 65 de ani), peste 40% dintre cei recenzați au un nivel de educație scăzut, conform rezultatelor provizorii ale recensământului de anul trecut. La ce foloseşte recensămîntul, în ce măsură migrația economică a românilor a afectat colectarea datelor, cum au comunicat autorităţile importanţa demersului? L-am întrebat pe sociologul Claudiu Tufiș, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

„Tot mai multă splendoare”, volumul de poezie al Alinei Purcaru, e construit din poeme narative, în care neliniștile, angoasele, frica sînt plasate în cîteva decoruri: școala, cu clasele mirosind a petrosin, cu sala de sport și aparatele care provoacă spaimă, dar și stadionul cu atmosfera lui incendiară la propriu și la figurat sau un cabinet medical, cu tapet anesteziant pentru spaimele pacientei. Un personaj feminin străbate toate aceste spații, le chestionează, uneori privind retrospectiv, și le încălzește cu sentimentele și emoțiile sale. Am vorbit cu Alina Purcaru despre puterea poeziei de a identifica și de a numi sursele spaimelor, dar și despre cum poți scrie poezie de dragoste folosind recuzita fotbalistică. Volumul „Tot mai multă splendoare” a apărut la Editura Cartier. Alina Purcaru a mai publicat cărțile de poezie „rezistență” și „Indigo” și a coordonat, împreună cu Paula Erizanu, antologia în trei volume „Un secol de poezie română scrisă de femei”. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

După decizia Austriei de a vota împotriva aderării României la spaţiul Schengen, am asistat la un val de reacţii din partea cetăţenilor români care îndeamnă la boicotarea firmelor și produselor austriece. Cum interpretăm aceste reacţii? Există riscul ca euroscepticismul să crească în România pentru că țara noastră nu a fost acceptată în spațiul de liberă circulaţie? L-am întrebat pe sociologul Mircea Kivu.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei MartinUn produs Radio România Cultural

25% dintre români consideră că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener, iar 19% sînt de părere că e puțin sau deloc grav dacă o femeie a fost violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat. Asta spune „Barometrul Violenței de Gen”, un studiu realizat recent de Centrul FILIA. Discutăm rezultatele acestui studiu și diversele forme pe care le ia violența împotriva femeilor cu Mihaela Săsărman, de la asociația Transcena.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Potrivit legii Educației Naționale adoptate în 2011, statul ar fi trebuit să aloce educației cel puțin 6% din produsul intern brut (PIB). Potrivit proiectului de buget, pentru educație se alocă, în 2023, 2,1% din PIB. Cea mai mică cifră din ultimii trei ani. Reprezentanții Ministerului Educației încearcă să nuanțeze: sumelor alocate de la bugetul central li se adaugă și contribuțiile de la nivel local, astfel că bugetul pentru educație atinge 3,2% din PIB. Nuanțele sînt bune, dar ele nu schimbă realitatea. Iar realitatea e că educația primește de trei ori mai puțin – sau, hai să mai nuanțăm – poate doar de două ori mai puțin decît prevede legea. L-am invitat la „Timpul prezent” pe profesorul Ciprian Mihali de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin. Un produs Radio România Cultural.