Timpul prezent

Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și-a dat demisia după 18 luni de mandat, motivînd că „țara intră într-o fază nouă, în care prioritatea este securitatea energetică, cibernetică, economică și socială”. Președinta Maia Sandu a anunțat candidatura lui Dorin Recean pentru funcția de prim-ministru şi a vorbit despre un plan al Moscovei de a înlătura puterea de la Chişinău pentru a o înlocui cu una favorabilă Kremlinului. Vorbim despre situaţia de la Chişinău cu Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

„Cînd nu mai înțelegem lumea” de Benjamín Labatut e o poveste despre fascinația pentru cunoaștere, despre obsesia de a înțelege cum funcționează universul, despre uimitoare descoperiri științifice și efectele lor benefice sau, dimpotrivă, devastatoare asupra oamenilor. Scrisă ca o docu-ficțiune, cartea spune poveștile unor oameni de știință care au marcat prin teoriile și descoperirile lor cercetarea secolului XX și au împins mereu mai departe limitele cunoașterii. Cum se împletesc în cartea lui Labatut literatura și știința? Ce rol are literatura în discuția despre efectele înțelegerii lumii asupra lumii înseși? L-am întrebat pe traducătorul cărții, Marin Mălaicu-Hondrari. „Cînd nu mai înțelegem lumea” de Benjamín Labatut a apărut la editura Pandora M, în colecția ANANSI. O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

„Avem libertate, daţi-ne aripi s-o apărăm”, a spus președintele Volodimir Zelenski în discursul său din Parlamentul britanic. Liderul ucrainean a vizitat trei capitale vestice, Londra, Paris și Bruxelles, unde s-a întîlnit cu premieri și șefi de stat, într-un demers menit să convingă puterile occidentale să livreze și mai mult ajutor militar Ucrainei. Ce rol au aceste vizite, dincolo de semnificația lor simbolică? Am întrebat-o pe Raluca Alexandrescu, politolog, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Care e oferta culturală în urbanul mic pentru tineri și tinere? În ce măsură au ei acces la tema egalității de gen? Sînt întrebări la care răspunde raportului „Consumul cultural al tinerilor și tinerelor din orașele mici și mijlocii. Perspective feministe”, realizat de Asociația Room 2046 și Fundația „Friedrich Ebert” România. Am discutat rezultatele studiului cu Carmen Voinea, autoarea cercetării, şi Oana Băluță, cercetătoare specializată în studii de gen.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cutremurele recente care au făcut mii de victime în Turcia şi Siria ar trebui să fie un semnal de alarmă: ce facem în cazul unui cutremur major în România? Orașul București e capitala europeană cea mai expusă riscului seismic. Cum s-au schimbat în România de-a lungul timpului normele de proiectare? Ce ar trebui să facă autoritățile? Cum ne pregătim individual pentru a ne mări şansele de supravieţuire în cazul unui cutremur puternic? I-am întrebat pe Matei Sumbasacu, inginer constructor, președintele Re:Rise, Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, şi pe Alberto Groşescu, vicepreşedinte ARCEN.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Cînd a plecat din țară în anii ʼ40, Mircea Eliade a lăsat aici un număr impresionant de manuscrise, care au avut o istorie dramatică. O parte dintre ele au fost recuperate recent și au ajuns în patrimoniul Institutului de Istoria  Religiilor, care începe să le prezinte publicului. Astfel, la Muzeul Național al Literaturii Române poate fi văzută expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade”. Și o echipă de cercetători lucrează la prima ediție critică de inedite Eliade. Ce mai e de descoperit în documentele inedite ale lui Mircea Eliade? I-am întrebat pe Andreea Apostu, curatoarea expoziției de la MNLR și secretarul științific al ediției critice de inedite Eliade, şi pe Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române.

Ștefania Mihalache a publicat recent volumul de proză „Gene dominante”, o carte de povestiri construite în jurul unor personaje care conturează istoria unei familii. Registrul realist în care sînt scrise povestirile e traversat din cînd în cînd de pasaje cvasi-fantastice, de urme de gîndire magică, de ritualuri păgîne, transmise din mamă-n fiică, modelînd destine și comportamente. Am vorbit cu Ștefania Mihalache despre ce poate face ficțiunea pentru a îmblînzi aceste „gene dominante” care se transmit din vremuri străvechi pînă în prezent și pentru a explica trăsături sau reacții altminteri inexplicabile. Volumul „Gene dominante” a apărut la Editura Humanitas.O emisiune de Adela Greceanu. Un produs Radio România Cultural. 

Germania a ezitat mult pînă să se hotărască să trimită tancuri Leopard 2 în Ucraina. UE intenționează să antreneze 30.000 de soldați ucraineni. SUA vor trimite un nou pachet de ajutor militar care va include și rachete cu rază mai lungă de acțiune. Pînă unde merg statele occidentale cu sprijinul militar oferit Ucrainei? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Ungaria este percepută ca avînd cel mai înalt nivel de corupție în sectorul public dintre țările Uniunii Europene. E urmată îndeaproape de Bulgaria și România. Datele sînt furnizate de Indicele de Percepție a Corupției, un raport realizat de Transparency International și care evaluează 180 de țări. Cum se măsoară corupția? Ce legătură e între nivelul de corupție și nivelul democrației? Cum poate România să reducă nivelul de corupție din sectorul public? L-am întrebat pe Septimius Pârvu, de la Expert Forum.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

Zi de grevă și manifestații în Franța, în semn de protest faţă de proiectul de reformă a pensiilor. Vîrsta legală de pensionare urmează să crească, treptat, de la 62 la 64 de ani, începînd cu 2027. Mai multe sindicate au îndemnat la proteste, transportul public este perturbat, 25% dintre cadrele didactice sînt în grevă. O reformă necesară dar foarte impopulară. De ce? L-am întrebat pe Camil Pârvu, conf. univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un pordus Radio România Cultural