Timpul prezent

Războiul nu se duce doar cu arme convenționale, ci și cu arme discursive. Odată cu invazia rusă din Ucraina a început și un război al dezinformării și manipulării. Care sînt principalele mesaje manipulatoare cu privire la războiul din Ucraina care circulă în spațiul românesc? Cine sînt cei interesați să le propage și de ce? La ce să ne așteptăm în materie de dezinformare și manipulare în perspectiva alegerilor din 2024 în Europa și România? Centrul GlobalFocus a realizat o amplă cercetare pe aceste teme. Invitații noștri sînt Oana Popescu Zamfir, director al Centrului GlobalFocus, şi publicistul Sorin Cucerai.   O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Alina Purcaru a scris în „Tot mai multă splendoare” (Editura Cartier) despre frică și îmblînzirea ei, dar și despre dragoste și puterea poeziei de a ne conecta cu ceilalți. Olga Ștefan construiește în volumul „Resursa” (Casa de Editură Max Blecher) un discurs poetic puternic care își ia substanța din temele mari – iubirea, supraviețuirea, moartea, salvarea –, proiectate în realitatea imediată. Fotbalul, credința și războiul din Ucraina sînt cele trei teme aduse surprinzător împreună de Moni Stănilă în volumul său de poezie „Ofsaid” (Editura Nemira). Bogdan-Alexandru Stănescu, în romanul „Abraxas” (Editura Polirom), construiește cu o forță epică aluvionară o lume în criză, punînd față-n față nevroza individuală și nevroza colectivă. În „Theodoros” (Editura Humanitas) Mircea Cărtărescu inventează o figură de talia personajelor mitice, punînd la lucru o limbă română de-o bogăție și frumusețe care nu au echivalent în literatura noastră contemporană decît în alte cărți ale aceluiași autor. Florin Chirculescu, în „Solomonarul” (Editura Nemira), deconstruiește sau a construiește altfel un personaj mitologizat al culturii române: Mihai Eminescu.Cei șase autori vorbesc în această ediție despre cărțile lor, nominalizate la premiile Radio România Cultural pentru poezie și proză. O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Comitetului Olimpic Internaţional recomandă reintegrare a sportivilor ruşi şi bieloruşi în competiţiile internaţionale, sub steag neutru şi cu titlu individual, cu condiţia să nu fi susţinut războiul din Ucraina și să nu aibă vreun contract cu armata rusă sau cu serviciile de securitate ruse. Cum de s-au răzgîndit cei de Comitetul Olimpic Internaţional? Ce impact au avut sancţiunile simbolice aplicate pînă acum sportivilor ruşi şi bieloruşi? L-am întrebat pe Mihail-Valentin Cernea, de la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Editorii britanici au reeditat cărţile scrise de Agatha Christie şi Roald Dahl în variante revizuite: au scos cuvinte şi paragrafe şi au înlocuit cuvinte şi expresii care pot fi considerate ofensatoare pentru cititorii de azi, prin referiri la rasă, greutate corporală, sănătate mintală, violenţă, gen. Acelaşi tip de adaptări urmează să se aplice şi cărţilor din seria „James Bond” de Ian Fleming. În acelaşi timp, după cum a semnalat organizația PEN America, în cîteva state americane, la presiunea părinților și a unor grupuri conservatoare, au fost interzise la școală și în bibliotecile școlare peste 1000 de cărți, multe dintre ele referitoare la rasism și problematica LGBTQ, între ele volume de Toni Morrison, Margaret Atwood și biografii ale unor personalități precum Duke Ellington şi Nelson Mandela. Invitații noștri sînt Dorica Boltașu, profesoară de română la Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu“ din Bucureşti şi Claudiu Turcuș, critic literar, prodecan al Facultății de Teatru și Film a Universității Babeş-Bolyai din Cluj.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că intenţionează să amplaseze arme nucleare tactice în Belarus. Autoritățile de la Minsk au anunțat că sînt nevoite să găzduiască armele nucleare din cauza „acțiunilor agresive ale NATO”. Ce sînt armele nucleare tactice? Cum de Minskul acceptă să găzduiască arme nucleare rusești? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite. Promulgată de Regele Ferdinand în 28 martie 1923, Constituția de după Primul Război Mondial cuprindea articole din Constituția de la 1866 dar și cîteva articole adaptate la noile vremuri și la noua situație a României. Ce reprezintă acest act pentru tînărul stat din Estul Europei? Ce a rămas în vigoare din toate proiectele de Constituţie adoptate vreme de un secol? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural  

Festivalul literar Passa Porta este în plină desfășurare la Bruxelles. Tema ediției de anul acesta a festivalului este REFUGIAT. Scriitori, gînditori și artiști din întreaga lume au venit în capitala Belgiei. Între ei: scriitorul pakistanez Mohsin Hamid, foarte apreciat pentru cărțile lui pe tema exilului, scriitorul Giuliano da Empoli, care a primit Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, scriitorul și istoricul britanic Timothy Garton Ash, scriitoarea argentiniană Ariana Harwicz, considerată una dintre vocile de primă mărime din literatura contemporană sud-americană, și scriitoarea franceză Annie Ernaux, laureata Premiului Nobel pentru literatură din 2022. De asemenea, festivalul Passa Porta găzduiește un eveniment al proiectului Connecting Emerging Literary Artists, CELA, din care fac parte și autori români și traducători de literatură română. Am vorbit despre literatura care unește, despre CELA și Passa Porta cu scriitoarea Cristina Vremeș și traducătoarea de literatură română Charlotte van Rooden, din Țările de Jos.O emisiune de Adela Greceanu  Un produs Radio România Cultural  

Președinta Maia Sandu a promulgat legea potrivit căreia limba română devine limba oficială în Republica Moldova. Curtea Constituțională a decis din 2013 că textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, unde se vorbește despre limba română ca limbă de stat, primează în fața Constituției. De ce nu s-a adoptat pînă acum în legislație folosirea sintagmei „limba română”? Ce semnificație avea sintagma „limba moldovenească” pentru artizanii Uniunii Sovietice? De ce a fost limba instrumentalizată politic de-a lungul istoriei? În ce măsură cetățenii Republicii Moldova consideră că ei vorbesc limba română? Am întrebat-o pe scriitoarea şi cercetătoarea Liliana Corobca.  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

10 zile de proteste masive în Franța. La Paris, societățile de transport public sînt în grevă, la fel și companiile de salubritate. Aproape 50% din personalul didactic din școlile primare a încetat lucrul. Mii de stații de benzină au rămas fără carburant pe fondul unor greve ale lucrătorilor din rafinării. Docherii blochează două porturi importante: Brest și Saint-Nazaire. Manifestații au loc la Bordeaux, Nantes și Lyon. Protestatarii sînt nemulțumiți de adoptarea legii pensiilor, care prevede creșterea treptată a vîrstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Președintele Emmanuel Macron e inițiatorul acestei reforme nepopulare. Iar prim-ministra Elisabeth Borne a decis adoptarea prin angajarea răspunderii guvernului de teamă că legea ar putea fi respinsă la vot în Adunarea Națională. Elisabeth Borne își păstrează totuși funcția după două moțiuni de cenzură eșuate. Dar încrederea francezilor în guvern scade. Acesta e și contextul în care președintele Emmanuel Macron a încercat să se adreseze națiunii într-un interviu televizat de aproximativ 40 de minute. „Legea trebuie să intre în vigoare pînă la sfîrșitul anului”, a reiterat Emmanuel Macron. „Pentru că președintele, parlamentul și guvernul au o legitimitate mai mare decît sindicatele și cei care protestează.” E un mesaj ferm. Dar e și convigător?Invitata noastră este Raluca Alexandrescu, politolog, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin Un produs Radio România Cultural 

Vizita la Moscova a președintelui chinez este menită să consolideze relațiile „fără limite” dintre China și Moscova. Xi Jinping și Vladimir Putin și-au strîns călduros mîinile. Dar care e miza acestei întîlniri la nivel foarte înalt între cei doi lideri în contextul războiului din Ucraina? L-am întrebat pe analistul de politică internaţională Bogdan Nedea.O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural